CCR: Statutul magistraților, parțial neconstituțional

Magistrații Curții Constituționale au decis că unele dintre modificările aduse în Parlament Legii nr. 303/2004 nu corespund Legii fundamentale. Statutul magistraților se întoarce, așadar, în Parlament.

ACTUALIZARE. Plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii”, „informare conformă”, „precum şi procedurile judiciare”, „ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite”, „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei”, „nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8” şi „funcţia de ministru al Justiţiei”, sunt neconstituţionale, potrivit unui comunicat al instituției.

Neconstituționale ar fi fost găsite, printre altele, modificările referitoare la răspunderea magistraților.

Citește și ”De ce nu îi oprește nimeni pe Dragnea și pe Tăriceanu”

Potrivit președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, probleme ar fi și la prevederile referitoare la atribuțiile președintelui României.

„După o ședință maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reușit să ne pronunțăm cu privire la Legea cu privire la Statutul magistraților. Cu privire la această contestație, o să primiți comunicatul de presă detaliat (...). Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii (...). Unele dintre aceste critici, care vizau mai ales răspunderea magistratului, au fost admise și am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe”, a declarat Dorneanu.

Cât despre prevederile referitoare la atribuțiile președintelui Klaus Iohannis în numirea magistraților, Valer Dorneanu a precizat că au fost admise obiecțiile care privesc „mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României”.

Șeful CCR a mai precizat că „majoritatea” deciziilor de admitere au fost luate cu unanimitate de voturi, în timp ce deciziile de respingere a unor obiecții au avut majoritatea voturilor.

A treia lege din pachetul legilor Justiției, Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM, va intra în dezbaterea Curții Constituționale pe 13 februarie, când va fi luată și o decizie în privința obiecțiilor ridicate.

Obiecţii de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și de 56 de deputaţi PNL.

Pe 23 ianuarie, Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate”, se preciza într-un comunicat al CCR.

În momentul sesizării Curții Constituționale, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au susținut că, prin modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor s-ar încălca nu mai puțin 14 prevederi din Legea fundamentală.

„În urma dezbaterilor, deliberând, Secțiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere încălcarea următoarealor dispoziții din Constituția României:

- art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat

- art. 1 alin. (5) în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii

- art. 6 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice

- art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului

- art. 21 privind liberul acces la justiție

- art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă

- art. 52 alin. (2) în ceea ce privește răspunderea magistraților

- art. 53 alin. (2) în ceea ce privește proporționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

- art. 124 privind înfăptuirea justiției

- art. 126 privind instanțele judecătorești

- art. 129 privind folosirea căilor de atac

- art. 133 și art. 134 privind Consiliului Superior al Magistraturii

- art. 147 alin. (4) texa a II-a privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”.

Senatul a adoptat, pe 19 decembrie 2017, în calitate de for decizional, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost adoptate după ce PNL şi USR au părăsit sala.

Votul în plenul Senatului a survenit după ce membrii Comisiei conduse de Florin Iordache (PSD) au adus noi modificări proiectului, față de forma adoptată de Camera Deputaților.