Proiectul de modificare a legii privind statutul magistraţilor, la vot final în plenul Senatului

Senatul va dezbate, în şedinţa plenului de marţi, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Actul normativ, adoptat în urmă cu o săptămână de Camera Deputaţilor, a primit luni seară raport favorabil din partea Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, după analizarea amendamentelor formulate de senatori.

Parlamentarii Comisiei au adus o serie de modificări formei proiectului adoptat de Camera Deputaţilor, notează Agerpres.

Printre aceste modificări se află un amendament, propus de PSD-ALDE, conform căruia preşedintele României „poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin) 1, - şefii de parchete -, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului” în condiţiile în care forma în vigoare nu prevede de câte ori poate şeful statului refuza o propunere pentru şefii de parchete. Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii.

Printr-un amendament adoptat de Comisia specială s-a eliminat proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit noilor reglementări, proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu.

Un amendament al senatorului PSD Şerban Nicolae, adoptat de Comisie, stipulează că informaţiile referitoare la magistraţi, cooperarea între instituţii, procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracter nepublic.

Un alt amendament stabileşte ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, „dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice”.

Potrivit unui nou alineat „judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate”.

Hotărârile Secţiilor pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare fără parcurgerea procedurii prealabile, au mai decis luni parlamentarii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

De asemenea, senatorii şi deputaţii comisiei au adoptat un amendament al AMR şi UNJR, preluat de PSD şi ALDE, conform căruia „hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă”. În prezent, hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.

Potrivit formei proiectului propus de Comisia specială plenului Senatului, magistratul, dacă prin lege rezultă două pensii speciale, trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul.

Totodată, membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei au decis că răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Parlamentarii Comisiei au mai decis că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.