C. Pîrvulescu: Ce cere preşedintele poate fi legitim pentru o bună parte a opiniei publice, dar nu are bază constituţională şi legală
Președintele Klaus Iohannis a spus din nou, astăzi, că vom avea referendum pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare 2019. El a avertizat Guvernul să nu dea, până atunci, ordonanțe de urgență pe justiție și politică penală. Președintele a mai anunțat și noi consultări cu Parlamentul, pentru a lărgi aria de cuprindere a referendumului. „Ce cere preşedintele poate fi legitim pentru o bună parte a opiniei publice, dar nu are o bază constituţională şi legală, adică Constituţia prevede existenţa ordonanţelor de urgenţă şi nimeni nu poate împiedica Guvernul să le emită”, a explicat la Jurnalul de Seară politologul Cristian Pîrvulescu.
Cristian Pîrvulescu a spus că interdicţia cu valoare politică de genul acesta nu are nicio valoare, întrucât singura instituţie care poate decide e Parlamentul, fapt stabilit de Curtea Constituţională în mai multe rânduri.
Este legitimă cererea preşedintelui? În ceea ce priveşte această problemă, politologul a explicat că nu tot ce legitim e mereu legal şi că, de multe ori, ce e legal s-ar putea să fie ilegitim.
„Legalitatea se referă la conformitatea cu legea, care poate fi morală, imorală sau amorală. Legitimitatea se referă la acordul cetăţenilor cu cei care guvernează în diferite probleme. Acordul e de natură morală, filosofică, uneori poate fi în contradicţie cu democraţia.
Ce cere preşedintele poate fi legitim pentru o bună parte a opiniei publice, dar nu are o bază constituţională şi legală, în sensul în care Constituţia prevede existenţa ordonanţelor de urgenţă şi nimeni nu poate împiedica Guvernul să le emită”, a spus Cristian Pîrvulescu.
Potrivit acestuia, preşedintele face un avertisment retoric în contextul referendumului, a campaniei pentru referendum, avertizând partidul de guvernământ că riscă foarte mult în condiţiile în care va merge pe aceeaşi linie: „Referendumul nu mai poate fi oprit, deci soluţiile pe care majoritatea le are sunt limitate”.
Totodată, politologul a afirmat că o prezenţă redusă la vot favorizează partidele cu mecanism electoral semnificativ, PSD fiind primul din acest punct de vedere, care are acces la o populaţie formată din susţinători, clientelă politică sau din oameni dependenţi. Aceştia reprezintă o parte semnificativă din electoratul PSD care poate fi mobilizată şi va vota cum se va indica”.
Politologul a arătat că mai există o parte a opiniei publice, numeroasă, care nu participă la alegeri, dar pe care problemele etice în discuţie nu o lasă indiferentă: „Dacă se mobilizează, schimbă raportul de forţe”.
Alegerile europene înseamnă o prezenţă redusă la vot nu doar în România, ci şi în alte ţări, a spus Pîrvulescu.
Referitor la declaraţia preşedintelui privind noi consultări cu Parlamentul, pentru a lărgi aria de cuprindere a referendumului, Pîrvulescu a spus că ar fi de preferat să se meargă pe dezbateri pe teme europene.
„Unii din inamicii referendumului reproşează că acest referendum va deturna atentia opiniei publice din România de la problemele europene. Or, problema justiţiei e o problemă europeană, iar justiţia din România e parte a a justiţiei europene. E o bună oportunitate de a consulta românii cu problemele legate de reforma justiţiei, cu condiţia ca prezenţa la vot să fie semnificativă. Or, noi ne jucăm cu un boicot explicit, aşa cum spun unii lideri politici. Călin Popescu Tăriceanu, spre exemplu, spune că nu va vota la refendum. Plus că a existat tentaţia de a despărţi secţiile de votare.
E o votare diferită, oamenii pot refuza să semneze prezenţa pe lista de referendum care va fi cel mai probabil diferită.
Acum, referendumul este aproape sigur, dar nu e convocat. Există posibilitatea să avem mai multe întrebări, şi de asta preşedintele ar avea nevoie de o noua consultare a Parlamentului”, a conchis Cristian Pîrvulescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
