Video Are voie Iohannis în campanie electorală? Ce spun specialiștii în drept constituțional. Precedentul Ion Iliescu
Posibila candidatură a președintelui Iohannis pe listele PNL de la Senat ridică noi semne de întrebare: dacă este constituțională și mai ales dacă își poate face campanie sau nu, având în vedere că ocupă, momentan, cea mai înaltă funcție în stat și ar trebui să fie deasupra partidelor politice. Situația de acum are un precedent, anume Ion Iliescu, fostul președinte, care, de asemenea, a candidat pentru poziția de senator în 2004. Opoziția de la acea vreme, Alianța DA, a contestat strategia politică și s-a adresat Curții Constituționale.
Citește și Ciolacu: Nu este nevoie de legislaţie suplimentară ca domnul preşedinte Iohannis să candideze
Art. 84 din Constituție stipulează că „în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată”.
Proiectul depus de liberali în Parlament dă posibilitatea ca șeful statului să candideze independent, dar pe listă de partid.
Întrebarea este dacă Iohannis ar putea avea o campanie de imagine, ca fiecare candidat.
Legea este ambiguă. În Codul Electoral sau Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților nu se face trimitere la o astfel de situație. Președintele Autorității Electorale Permanente, instituția care se ocupă de alegeri, înclină să spună că președintele nu își poate face campanie.
„Președintele în exercițiu este deasupra partidelor politice, nu are voie să se implice direct sau indirect în campania electorală”, a spus Toni Greblă.
Întrebat dacă partidul pe lista căruia se află îi poate face campanie, președintele AEP a răspuns: „Hai să așteptăm, să vedem. Pe legea actuală nu, vedem dacă ea va fi modificată”.
Precedentul Iliescu
Dar există un caz precedent, din 2004, cel al lui Ion Iliescu. La acea vreme, președinte fiind, acesta dorea un post de senator, iar parlamentarii l-au ajutat cu aceeași modificare a legii pe care PNL a făcut-o acum pentru Iohannis. Iliescu apărea pe afișe alături de alte figuri politice, iar alianța DA (PNL - PD) a contestat acțiunile sale electorale.
Cei 51 de parlamentari ai opoziției au sesizat Curtea Constituțională privind încălcarea următoarelor articole din Constituție:
- Art. 80 alin. (2): „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
- Art. 84 alin. (1): „În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”
Aceștia considerau că președintele nu poate fi echidistant și nu își poate îndeplini rolul de mediator, chiar și sub eticheta de „candidat independent”.
„În condiţiile în care Preşedintele României poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale nu-şi poate păstra neutralitatea şi echidistanţa necesare pentru a-şi îndeplini responsabilitatea constituţională de a media între puterile statului, între acestea şi societate".
„Prezenţa pe listele unui partid politic a Preşedintelui României, chiar sub eticheta, ce se vrea acoperitoare, de «independent», nu salvează decât, eventual, aparenţele.”
„Candidat pe listele unui partid politic, Preşedintele României va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele căruia candidează, cu doctrina, programul politic şi electoral, cu mesajul şi acţiunea politică-publică a acelui partid, cu acţiunile lui de campanie electorală.”
Decizia CCR
Judecătorii CCR au respins sesizarea ca fiind neîntemeiată și le-au dat dreptate lui Ion Iliescu și alianței care îl susținea, PSD + PUR, considerând că interpretarea legii ar putea fi forțată și că președintele își poate exercita atribuțiile conform Constituției chiar și odată cu această candidatură pe listele unui partid.
Decizia CCR nr. 339 din 17 septembrie 2004:
Potrivit punctului de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, înscrierea Preşedintelui pe listele de candidaţi ale unui partid pe durata campaniei electorale, nu ca membru al acelui partid, ci ca independent, îi asigură libertatea necesară pentru a fi echidistant în îndeplinirea funcţiei de mediere, cât şi a celorlalte prerogative. Se consideră, totodată, că neutralitatea nu trebuie interpretată ca o interdicţie pentru persoana în cauză de a se exprima politic după expirarea mandatului şi este firesc ca Preşedintele în funcţie să poată fi inclus în perspectivele politice ale ţării.
Curtea a reținut că numai printr-o interpretare forţată - prin adăugare la normele constituţionale - situaţia prevăzută în textul de lege criticat ar putea fi convertită în incompatibilitatea prevăzută de art. 84 alin. (1).
Ceea ce ar putea fi o justificare și în situația de acum, dacă Opoziția din zilele noastre va ataca proiectul, spun constituționaliștii de azi.
„Mandatul de președinte e definit printr-o incompatibilitate, nu poate fi membru al unui partid politic. Președintele poate fi apropiat de partidele politice. Problema e că o candidatură, chiar și în formula de independent pe listele unui partid, este expresia unui partizanat, expresia unui angajament politic. Și chiar pe final de mandat prezidențial, acest angajament politic partizan poate fi interpretat ca o încălcare, dacă nu a formei, măcar a spiritului Constituției. Singurul caz în care un președinte la final de mandat a candidat pe o poziție în Legislativ, este vorba de Ion Iliescu. Atunci s-a putut face acest lucru pentru că s-a amendat legea și s-a introdus un tip de soluție similar cu cel care se discută astăzi. E foarte posibil ca raționamentul de acum 20 de ani să fie și raționamentul de acum. Judecătorii de la Curtea Constituțională pot găsi oricând raționamente prin care să justifice ceea ce partidele propun. Să nu uităm că ei sunt aleși politic și unii dintre ei gândesc politic și nu constituțional”, a declarat politologul Ioan Stanomir.
După criticile din spațiul public, cum că legea favorizează o singură persoană, anume președintele în funcție, proiectul ar urma să fie modificat în Parlament, au declarat surse politice, astfel încât să mai fie adăugate alte categorii.
Surse politice susțin că președintele Klaus Iohannis ar urma să deschidă lista PNL la Senat, iar mai apoi ar putea fi propulsat în funcția de președinte al Senatului, adică al doilea om în stat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
