Ambasadorul SUA: Corupţia și lipsa autostrăzilor, obstacole pentru o creştere economică sustenabilă
Cristina Cileacu: Domnule ambasador, de la sosirea în România aţi asistat deja la o schimbare de guvern. A avut loc un eveniment tragic în Clubul Colectiv din Bucureşti. Mulţi oameni şi-au pierdut vieţile într-un incendiu, ceea ce a condus la proteste de stradă şi căderea guvernului. Credeţi că politicienii români au înţeles cu adevărat ce doreşte strada de la ei? Credeţi că va fi o schimbare reală pentru români?
Hans Klemm: Am fost foarte inspirat de ceea ce am văzut la începutul lunii noiembrie. Incendiul de la Clubul Colectiv a fost o tragedie imensă, asemănătoare în mare celei petrecute în SUA acum circa 12 ani. Am fost foarte şocaţi şi întristaţi gândindu-ne atât la victime, cât şi la familiile şi prietenii lor. Dar ce s-a întâmplat în săptămâna următoare, întâi la Bucureşti, apoi în alte mari oraşe din România a fost extrem de inspiraţional. Zeci de mii de oamenii au ieşit în stradă, foarte paşnici, în spiritul implicării civice, pentru a-şi exprima speranţele pentru o Românie mai prosperă, care nu este coruptă, care are o administraţie publică transparentă şi atentă la nevoile cetăţenilor, o Românie care seamănă mai mult cu restul Europei, o Europă prosperă şi în pace. Preşedintele Iohannis a luat apoi măsuri pentru instalarea unui nou guvern. Statele Unite intenţionează să-i susţină în totalitate pe preşedintele Iohannis, prim-ministrul Cioloş şi guvernul său. Vom rămâne un puternic aliat, partener şi prieten al României. Cred că acum există mari speranţe că România va intra pe o direcţie nouă, mai pozitivă, dar acest lucru cere timp şi va fi nevoie de sprijinul românilor. Vom vedea şi trebuie să sperăm în continuare că instituţiile româneşti vor oferi oamenii pe care i-a cerut strada în noiembrie.
Cristina Cileacu: Din experienţa dumneavoastră schimbă astfel de mişcări de stradă ceva în mentalitatea politicienilor?
Hans Klemm: Uneori e nevoie de mult timp pentru ca schimbările de mentalitate să apară, însă acea mişcare a fost o demonstraţie puternică a ambiţiei românilor de a avea un viitor mai bun, o Românie mai prosperă, care seamănă mai mult cu restul Europei. România este membră a Uniunii Europene, aşadar aceste ambiţii sunt de aşteptat şi realizabile, prin eforturi susţinute.
Cristina Cileacu: Doamnă Klemm, de obicei soţia unui ambasador îşi lasă deoparte cariera pentru a-şi urma soţul la post, însă dumneavoastră aţi făcut o altă alegere. Aţi avut o carieră în sectorul bancar, cu multe succese, din câte ştiu. Cum a fost să fiţi departe de soţul dumneavoastră atâţia ani?
Mari Kano Klemm: Da, am lucrat la o bancă peste 30 de ani, de la absolvirea universităţii, iar cariera mea bancară şi cea diplomatică a lui Hans ne-au ţinut separaţi geografic mulţi ani. A fost uneori foarte dificil, însă există şi aspecte pozitive: ne-am putut concentra asupra obiectivelor profesionale, iar în weekenduri sau vacanţe ne-am bucurat de timpul petrecut împreună şi am vizitat multe locuri interesante din lume. La fiecare nouă misiune diplomatică am discutat mult cum să gestionăm situaţia, apoi am hotărât cum să procedăm. Aşa am reuşit să ne descurcăm foarte bine şi nu avem nici un regret.
Cristina Cileacu: Însă aţi hotărât să îl urmaţi pe domnul ambasador Klemm aici, la Bucureşti. Ce v-a determinat să luaţi această hotărâre?
Mari Kano Klemm: Atunci când am aflat că Hans a fost numit ambasador în România de către preşedintele Obama am fost foarte bucuroşi să ne aflăm aici. Am lucrat în Italia, ca director de operaţiuni al băncii şi ştiam că România este una dintre cele mai interesante ţări din Europa şi din lume în care să locuieşti şi să lucrezi, aşa că am discutat mult şi am hotărât că misiunea de ambasador în România este foarte importantă pentru SUA şi România, dar şi pentru noi acum. Ne-am spus că este momentul perfect pentru a trăi şi lucra împreună ca echipă aici.
Cristina Cileacu: Domnule ambasador, de la sosirea în România sunteţi implicat în multe proiecte şi mergeţi la multe evenimente. Ce vă motivează să participaţi la toate?
Hans Klemm: Cristina, a fost o pauză lungă între plecarea predecesorului meu, ambasadorul Mark Gitenstein, şi sosirea mea la Bucureşti, în luna septembrie, peste doi ani jumătate. Aşadar cred că este mult de recuperat. Este unul dintre motivele pentru care încerc să cunosc cât mai mulţi români în cât mai scurt timp şi să încep să călătoresc şi să explorez restul României, cât mai des, şi desigur să mă întâlnesc cu liderii români, pentru a găsi oportunităţi de a explica priorităţile Statelor Unite în cadrul parteneriatului cu România.
Cristina Cileacu: Sunteţi originară din Japonia, o ţară în care respectul pentru alţii şi pentru munca bine făcută este un mod de viaţă. În România avem tendinţa de a improviza puţin şi de a fi temperamentali. A fost adaptarea o problemă pentru dumneavoastră?
Mari Kano Klemm: Nu, cred că m-am adaptat foarte bine în ultimele şapte săptămâni. Oamenii sunt foarte generoşi, amabili cu mine şi mă sprijină. În plus, am lucrat în străinătate de la începutul carierei şi înţeleg că fiecare ţară are valori, o cultură şi caracteristici diferite, dar oamenii au sentimente comune, aşadar cred că mă voi adapta uşor.
Cristina Cileacu: Acum 26 de ani, în preajma acestei date, România era într-o stare de turbulenţă, românii luptau pentru a scăpa de regimul comunist, iar România îşi începea drumul spre democraţie. Însă după 26 de ani, aşa cum am discutat, a avut loc această tragedie de la clubul Colectiv, iar sloganul strigat de oameni pe stradă a fost: "Corupţia ucide!" După părerea dumneavoastră, care sunt cele mai mari probleme ale românilor în acest moment?
Hans Klemm: În decembrie 1989 eram la Tokio, în Japonia, la mare distanţă, dar îmi aduc aminte că urmăream ştirile din acea lună foarte atent. România şi curajul său de a pune capăt regimului comunist au fost extrem de susţinute de comunitatea internaţională. Unele dintre evenimentele din decembrie 1989 au fost o importantă sursă de inspiraţie. Desigur, a existat şi foarte multă violenţă, atât imediat după Revoluţie, înainte de ea, cât şi în anii care au urmat. Evoluţiile petrecute în România după evenimentele din decembrie 1989 sunt extrem de pozitive: România este acum membră NATO, are un parteneriat strategic foarte puternic cu SUA, parteneriat pe care mă angajez să-l consolidez şi să-l extind, şi este membră a UE, fiind totodată deplin integrată în comunitatea internaţională. Dar există şi obstacole pe care trebuie să le depăşească pentru a-şi consolida şi mai mult rolul pe scena internaţională, inclusiv aici, în Europa. Aşa cum am discutat, în primul rând trebuie să găsească o modalitate de a-şi asigura o creştere economică sustenabilă. În aceste eforturi, corupţia este, aşa cum aţi menţionat, un obstacol. SUA au susţinut foarte puternic lupta României împotriva corupţiei şi cred că s-au făcut eforturi semnificative în această direcţie în ultimii ani, prin acordarea de resurse procurorilor şi măsuri de asigurare a unui sistem judiciar independent şi o respectare deplină a statului de drept. Alte obstacole includ infrastructura. Am călătorit puţin prin România. Unele dintre şosele sunt excelente, îmi aduc aminte de autostrăzile din Germania, însă mai este nevoie de multe eforturi pentru a lega infrastructura rutieră, feroviară şi energetică a României cu cea a restului Europei. Folosirea eficientă a resurselor disponibile României prin fonduri europene este, cred eu, vitală. Apoi, ascultându-i pe oamenii de afaceri români, americani şi străini, un alt domeniu care merită atenţie, iar guvernul Cioloş i-o acordă, este administraţia publică, asigurarea eficienţei, receptivităţii, transparenţei acesteia şi a utilizării resurselor disponibile provenite atât de la contribuabilii români, cât şi de la Uniunea Europeană, în cel mai eficient mod cu putinţă.
Cristina Cileacu: Doamnă Klemm, revenind la misiunea dumneavoastră, deloc uşoară în calitate de soţie a ambasadorului SUA, ce a trebuit să învăţaţi pentru a face faţă acestei noi responsabilităţi?
Mari Kano Klemm: Desigur, mai sunt multe lucruri de învăţat, însă cel mai important pentru mine este să înţeleg bine misiunea soţului meu, iar apoi să-l sprijin zilnic 100%. Aşadar încerc să învăţ mai mult despre cultura şi istoria României, să întâlnesc oameni noi şi să-i înţeleg şi să cunosc mai mulţi oameni din jurul soţului meu.
Cristina Cileacu: Privind dincolo de graniţele României, putem vedea că anul acesta în mod special a fost unul foarte dificil, cu multe războaie şi multe atacuri teroriste foarte agresive. Cum de a permis comunitatea diplomatică mondială această situaţie?
Hans Klemm: Privind retrospectiv, şi este un moment bun să facem acest lucru, acum, la finalul lui 2015, la realizările diplomatice ale anului, putem vedea că sunt foarte multe. Weekendul trecut, aproape 200 de ţări s-au reunit la Paris pentru a semna un nou acord privind schimbările climatice, care, dacă va fi aplicat în totalitate, va avea un efect extrem de pozitiv asupra încălzirii globale. A fost un rezultat al eforturilor diplomatice. Tot weekendul trecut, la Roma, a avut loc o întâlnire privind Libia, care deschide calea spre un guvern de uniune naţională şi spre încheierea violenţelor şi instabilităţii de acolo. În luna septembrie, 12 naţiuni din regiunea Asia-Pacific au semnat un nou acord comercial deschizător de drumuri, Acordul Transpacific, ce poate fi un model pentru negocierile comerciale şi de investiţii dintre SUA şi UE pentru liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii şi a investiţiilor. În iunie 2015, comunitatea mondială a ajuns la un acord privind programul nuclear al Iranului, care deschide drumul spre dezvoltare în Orientul Mijlociu, cu foarte puţine şanse de proliferare sau dezvoltare a armamentului nuclear. Pentru SUA, un pas diplomatic foarte important s-a făcut la începutul acestui an, când am ajuns la un acord privind relaţiile îngheţate dintre SUA şi Cuba. Aşadar, acestea sunt realizări majore, rezultat al unei activităţi diplomatice susţinute. Pentru a rezolva problema violenţei şi terorismului, conform multora, este nevoie de determinare politică pentru a pune capăt cu succes instabilităţii şi violenţei din Siria şi Irak. Cu siguranţă, eforturile noastre militare şi de aplicare a legii vor contribui la combaterea terorismului, dar obţinerea unei soluţii politice va depinde de diplomaţie. Aşadar, cred că în 2016 va trebui să intensificăm eforturile diplomatice, uneori extrem de susţinute, pentru a asigura pacea în lume.
Cristina Cileacu: De aproape patru ani, emisiunea "Paşaport diplomatic" arată ce înseamnă să fii diplomat, pentru că opinia generală despre diplomaţi e că sunt oameni drăguţi, îmbrăcaţi elegant, care discută la un pahar de vin despre subiecte importante sau mai puţin importante. Ne puteţi descrie amândoi o zi de lucru aici, la Bucureşti?
Mari Kano Klemm: În fiecare zi sunt mai ocupată decât mă aşteptam. Înainte doar mergeam la birou, însă acum verific agenda soţului meu. Dacă are mai multe întâlniri la reşedinţă, trebuie să lucrez cu administratorul şi personalul de la reşedinţă, apoi să coordonez detaliile prânzului sau cinei respective. Dacă particip la evenimentele pe care le găzduim aici, trebuie să înţeleg contextul, să mă informez cu privire la oaspeţi, să studiez înainte de eveniment. În fiecare zi mă ocup de astfel de evenimente. Uneori iau metroul şi fac o plimbare de trei ore sau mă uit prin magazine, pentru că îmi place şi să fac cumpărături.
Cristina Cileacu: Aşadar aveţi puţin timp liber şi pentru dumneavoastră.
Mari Kano Klemm: Da.
Cristina Cileacu: Domnule ambasador, aţi surprins pe toată lumea după sosirea dumneavoastră în România vorbind în limba română. Ne spuneţi cum arată o zi de lucru?
Hans Klemm: La depunerea jurământului ca ambasador al SUA în România, secretarul de stat al SUA, John Kerry, mi-a amintit că preşedintele Obama şi el se aşteaptă, ca mai presus de orice, să reprezint SUA şi să promovez interesele Statelor Unite în România prin intermediul parteneriatului nostru strategic. În plus, am şi responsabilitatea de a garanta siguranţa americanilor prezenţi în România. Ca urmare a acestor obiective, aproape în fiecare zi, trebuie să fac trei lucruri pentru a-mi îndeplini misiunea de ambasador: trebuie să-i reprezint pe preşedintele Obama, Guvernul SUA şi poporul american, în România, iar pentru a face acest lucru încerc să fac toate lucrurile menţionate mai înainte, să cunosc cât mai mulţi lideri români, atât lideri politici, din Parlament, din mediul cultural şi presa românească, dar şi cetăţeni români, studenţi sau oameni de afaceri. De asemenea, trebuie să comunic zilnic cu Washingtonul, pentru a anunţa ce se întâmplă în România, în vederea adaptării politicilor referitoare la România sau Uniunea Europeană, astfel încât cei însărcinaţi cu elaborarea de politici la Washington să înţeleagă cât mai bine punctele de vedere şi evoluţiile din România. O a treia responsabilitate zilnică este să am grijă de angajaţi, să conduc Ambasada, să mă asigur că întreaga echipă înţelege priorităţile noastre, că foloseşte resursele pe care le primim de la contribuabilii americani etic şi eficient, că toată lumea are o activitate plină de satisfacţii şi că moralul familiilor de americani din România este ridicat. Acestea sunt principalele responsabilităţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News