Exclusiv Predoiu, despre aderarea la Schengen: Românii nu vor mai vedea bariere la frontieră. Nu vor mai fi controalele pe care le știam
Cătălin Predoiu a vorbit miercuri seara, în exclusivitate la Digi24, despre aderarea României la spațiul Schengen. Ministrul de Interne a explicat avantajele pe care le implică această aderare, precum și cum vor decurge de la 1 ianuarie relațiile dintre cetățeni și polițiștii de frontieră. Acesta a subliniat și faptul că munca polițiștilor de frontieră va suferi schimbări, și a precizat că frontierele nu rămân nepăzite, ci doar vor fi supravegheate mai „sofisticat”.
„Aderarea la Schengen n-a fost o schimbare de ultime luni, a fost o muncă de ani de zile în spate a colegilor, în primul rând în teritoriu, de la frontieră, care au au ridicat nivelul de protecție a frontierei noastre, rezultate bune în combaterea migrației ilegale, și în același timp o schimbare de strategie și de tactică a discuțiilor cu Austria și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Cu Austria în special, pentru că Austria s-a opus prin veto în urmă cu doi ani de zile.
Deci, Austria era primul stat care trebuia abordat, dar noi am avut o abordare multisectorială, adică am abordat și alte state membre, am păstrat sprijinul pe care România îl avea deja câștigat în anii anteriori, am păstrat și dezvoltat o bună relație cu Comisia Europeană, dar în raport cu Ministerul de Interne austriac, noi am schimbat radical modul de abordare încă de anul trecut. Și a fost o muncă de luni de zile în consolidarea unei încrederi, pe de o parte, care să ne permită din ce în ce mai mult aprofundarea discuțiilor - cea de apropierea de obținerea acordului, dar și, în paralel, o muncă imensă în teren pentru combaterea migrației ilegale și a traficului de ființe umane, a crimei transfrontaliere în general. Spuneam că în ultimele 16, 18 luni noi am reușit să reducem migrația cu aproximativ 80%. Din punct de vedere al imigrației ilegale, România este una cele mai sigure țări.
Frontiera română este una dintre ce mai sigure din Uniunea Europeană și acest lucru a contat
Le mulțumesc încă o dată polițiștilor de frontieră, comandanților lor pentru aceste rezultate. Și mulțumesc și echipei de negocieri care a știut să găsească soluții concrete.
Sunt trei avantaje mari ale intrării în spațiul Schengen. În primul rând, la trecerea frontierei nu vor mai fi controalele pe care le cunoaștem. Deci, trebuie să spunem că este un confort complet diferit. Este important, pentru că sunt foarte multe treceri într-un an de zile, românii circulă mult. Anul trecut a fost un record. N-aș vrea să greșesc, dau o cifră aproximativă. Am avut în jur de câteva zeci de milioane de treceri ale frontierei dus-întors, cam de trei ori populația României”, a spus Cătălin Predoiu.
„Un avantaj economic, chiar și pentru cetățean”
„Nu înseamnă că 60 de milioane de oameni au intrat în țară, ci pur și simplu trecerile în ambele sensuri au însumat această cifră. Recordul a fost într-o zi de vară, la Nădlac, aproximativ 370.000 de cetățeni. Aproape 400.000 de cetățeni au trecut granița într-o zi. Vă dați seama că într-un astfel de flux, controalele inevitabil creează cozi lungi la frontieră, timp de așteptare. Timpul pe care Poliția de Română de Frontieră îl consumă pentru efectuarea unui control al unei mașini, de exemplu, nu depășește cinci minute. Și spun larg cinci minute. Sunt controale și de două minute. Noi am triplat personalul alocat controlului la punctele noastre de trecere a frontierei.
Altă discuție este legată de transportul mărfurilor, acolo intervin și alte instituții - Vama, Poliția sanitară, ANSVSA. Deci, o dată este acest avantaj. Al doilea este, fără îndoială, decurgând din primul, un avantaj economic, chiar și pentru cetățean. Timpul economisit de transportatori. S-au făcut diverse calcule. Unii spun câteva miliarde de euro câștigate în România anual, alții peste 10, unii au avansat cifre și mai mari. Este foarte greu să cuantifici. În orice caz, una este să fii un exportator cu baza la Iași, de exemplu, care trimite marfă în Occident și durează câteva zile, și alta este să scurtez această perioadă de transport cu câteva zile. Sunt camioane care stau în vămile noastre și zile întregi, peste o săptămână, unele. Deci avantajele economice sunt certe.
Dar mai există un avantaj de ordin politic, care reprezintă momentul în care noi putem spune că am finalizat procesul de integrare deplină în Uniunea Europeană, și e foarte greu să faci o ierarhie între aceste avantaje certe. Sunt toate trei importante, toate se răsfrâng asupra cetățeanului, în final și asupra țării, asupra poziției în Uniunea Europeană. Sigur că toată această schimbare aduce și alte provocări.
Vă spun că după momentul în care s-a luat decizia, nu am pus deoparte dosarul Schengen. Și astăzi am avut o ședință lungă pe tema Schengen, pentru că trebuie să ne pregătim pentru un lucru de făcut în plan normativ, adică o serie de reglementări care trebuie adoptate pentru a ne amenaja noul statut de membru deplin al Spațiului Schengen, dar și în plan operațional, în teren”, a mai spus ministrul de Interne.
„Introducerea acestui regim de stat membru Schengen nu înseamnă abandonarea protecției frontierei, dimpotrivă”
„De la modul în care se vor reconfigura punctele de frontieră care trebuie eliberate de orice obstacole în calea fluxului de autoturisme, de cetățeni și de mijloace de transport mărfuri, până la restructurarea, relocarea forțelor în teren, transformarea atribuțiilor lor, a misiunilor lor care devin mai sofisticate acum, pentru că introducerea acestui regim de stat membru Schengen nu înseamnă abandonarea protecției frontierei, dimpotrivă, înseamnă protejarea frontierei și mai bine, dar prin mijloace mai sofisticate, mai multă cooperare între polițiile de frontieră, mai multă cooperare între Poliția de Frontieră și Poliția Română. Partajare de informații, atât între aceste două instituții - Poliția de Frontieră, Poliția Română în cadrul MAI, dar și cu instituții din țările vecine.
Programe de cooperare, misiuni de supraveghere mixtă, tehnologică, investiții în mijloace de supraveghere a frontierei, consolidarea unui baraj tehnologic pe care noi l-am creat în ultimii ani, mijloace de supraveghere la distanță, nightvision, termovision, comunicații prin satelit, puncte de împărțire a informațiilor, combaterea grupurilor de traficanți. Deci se complică într-un fel profesional, activitatea Poliției de Frontieră devine mai sofisticată, și toate aceste lucruri, sigur, trebuie planificate. Trebuie, cum spuneam, luate măsuri, coordonat, organizat”, a subliniat Predoiu.
Românii care se vor întoarce în 2025 acasă, sau vor pleca de sărbători, nu vor mai vedea barierele la frontieră. Mă bucur mult pentru asta. Asta e cea mai mare satisfacție.
„Astăzi am discutat inclusiv măsuri de comunicare strategică în zilele următoare, și veți vedea aceste măsuri. Controale selective vor exista, așa cum există în orice stat european membru în spațiul Schengen. Adică controale acolo unde sunt indicii, informații sau semne vizibile că ceva e în neregulă cu un transport sau altul de pasageri, de mărfuri sau pur și simplu un autoturism, cetățenii care se deplasează, eu știu, în afara unor operațiuni comerciale. Poliția Română este instruită, și Poliția de Frontieră la fel, să coopereze în acest sens. Am discutat până și modul în care trebuie explicat cetățenilor, modul de adresare. Fac un apel în același timp și la cetățeni să coopereze cu Poliția de Frontieră. Suntem parteneri ai cetățeanului, și apartenența la spațiul Schengen implică și o anumită responsabilitate, precum și un anumit tip de conduită și de cooperare între cetățean și Poliția de Frontieră.
Vă dau un exemplu și am încheiat. Recent am călătorit în Germania cu autoturismul, la o serie de întâlniri. Am fost oprit la granița dintre Austria și Germania, am fost invitat să tragem pe dreapta într-un spațiu amenajat. Am fost întrebați ce-i cu noi, unde mergem? Am prezentat pașaportul”, a mai spus ministrul.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
