Tot mai multe țări din UE introduc controale la frontierele interne, chiar dacă Bulgaria și România sunt pregătite să devină membre cu drepturi depline ale Spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025, scrie Deutsche Welle, care analizează situația actuală și ce ar putea urma în viitor pentru spațiul de liberă circulație din Europa.
În iunie 2025, satul Schengen din sud-vestul micului stat european Luxemburg va fi scena unor evenimente de sărbătoare. La 14 iunie 1985, în Schengen, miniștrii din Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța și Germania au semnat acordul care a deschis calea trecerii frontierelor între statele lor fără controale de identitate.
Acesta a fost nucleul a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Spațiul Schengen, care acoperă în prezent 25 de țări ale UE, precum și națiunile non-UE Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein.
Libertatea de circulație de care se bucură astăzi majoritatea europenilor este adesea menționată de Comisia Europeană drept una dintre „bijuteriile coroanei” integrării europene. Cu toate acestea, bijuteria începe să își piardă din strălucire.
Ministrul luxemburghez de interne, Leon Gloden, critică acele națiuni Schengen care au reintrodus controalele la frontieră ca răspuns la numărul mare de migranți.
„Acest lucru este inacceptabil pentru Luxemburg”, a declarat Gloden la reuniunea miniștrilor de interne din UE din 12 decembrie 2024. „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE. Nu putem permite frontierelor să se restabilească în mintea oamenilor”.
Mai multe controale ca niciodată
În 2024 au fost efectuate mai multe controale la frontierele interne decât oricând de la crearea Spațiului Schengen.
Germania a reintrodus controalele la toate frontierele sale terestre cu cei nouă vecini, pentru prima dată de când a devenit membru Schengen. Controale au fost deja instituite de-a lungul frontierei sudice cu Austria; acestea există din 2015, pentru a descuraja migranții care sosesc pe ruta balcanică.
Franța a reintrodus, de asemenea, controale la frontieră în 2015, invocând preocupări legate de terorism, dar nu le-a aplicat decât sporadic.
Majoritatea țărilor care efectuează controale o fac doar de-a lungul anumitor secțiuni ale frontierelor lor. Străinii fără documente valabile sau cei care fac obiectul unei interdicții de intrare din cauza unor încălcări anterioare sunt respinși la frontierele interne.
Persoanele care solicită azil la graniță sunt autorizate să intre provizoriu, fiind apoi conduse la un centru de primire. Legislația UE nu permite statelor membre să respingă toți solicitanții de azil.
La 9 decembrie 2024, Țările de Jos (Olanda, n.r.) au introdus, de asemenea, controale la frontieră pentru călătorii care intră din Germania și Belgia.
Aproape în același timp, miniștrii de interne ai UE au convenit ca România și Bulgaria să devină membri cu drepturi depline ai Spațiului Schengen la 1 ianuarie 2025. Prin urmare, controalele la frontierele terestre către statele membre din sud-estul UE vor fi întrerupte. Controalele aeroportuare pentru zborurile interne ale UE au fost eliminate anul trecut.
Când excepția devine regulă
Parlamentul European și Comisia Europeană subliniază în mod repetat că controalele sistematice ale identității la frontierele interne ale Spațiului Schengen trebuie să fie „excepția absolută” și ar trebui să fie utilizate doar ca „ultimă soluție”.
Cu toate acestea, fiecare stat membru are posibilitatea de a introduce controale la frontiere pentru o perioadă de până la șase luni, dacă furnizează Comisiei Europene o justificare valabilă. Aceste controale pot fi apoi prelungite pentru o perioadă maximă de doi sau, în cazuri extreme, trei ani.
După aceea, justificarea trebuie să fie modificată. Acest lucru necesită adesea o anumită creativitate. Până în prezent, Comisia Europeană nu a inițiat nicio procedură oficială pentru încălcări ale Codului frontierelor Schengen, însă unele țări au menținut controalele până la 10 ani.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a anunțat că controalele cuprinzătoare la toate frontierele germane vor continua pe o perioadă nedeterminată, până când numărul migranților care sosesc va scădea la un nivel nespecificat.
„Atât timp cât numărul celor care ajung în Germania rămâne la fel de ridicat, controalele vor rămâne în vigoare”, a declarat ea. „Spațiul Schengen este foarte important pentru Germania, dar trebuie să existe și o mai bună distribuție a refugiaților”.
Aceasta a fost o referire la procedura de azil a UE, conform căreia solicitanții de azil și refugiații ar trebui să fie preluați de statele în care au intrat prima dată în Uniunea Europeană.
Dar, în practică, acest lucru nu se întâmplă. Mulți migranți își continuă călătoria din Grecia, Italia, Croația sau Spania către țările din nordul UE, cum ar fi Germania.
Care este impactul controalelor?
Impactul real al controalelor la frontieră în cadrul Spațiului Schengen este un subiect de dezbatere. Statisticile forțelor de poliție germane, care mobilizează până la 11.000 de polițiști, indică faptul că zeci de mii de persoane încearcă să intre fără autorizație, iar aproximativ jumătate sunt respinse pe loc. Cealaltă jumătate solicită azil. Acestea arată că traficanții de persoane au fost arestați, iar mii de mandate de arestare neexecutate.
Cu toate acestea, sindicatul poliției germane, GDP, estimează că numărul real al intrărilor neautorizate și al persoanelor respinse este mult mai mic. De asemenea, după cum subliniază șeful sindicatului poliției, Andreas Rosskopf, controalele sunt posibile doar în anumite puncte de pe drumurile principale. La urma urmei, Germania are o frontieră lungă de 7.000 de kilometri, cu numeroase legături rutiere și feroviare cu țările vecine.
Poliția verifică doar o mică parte din persoanele care intră în țară cu mașina sau cu trenul. Ministerul de Interne le-a dat instrucțiuni clare să se limiteze la controale la întâmplare, pentru a nu provoca blocaje masive în trafic.
Rosskopf a declarat pentru rețeaua germană de știri RND că autobuzele de cursă lungă care vin din sudul Europei sunt uneori oprite pe Autobahn, dar mulți șoferi de autobuz sunt acum familiarizați cu posibilele puncte de control și se îndreaptă către drumuri mai mici.
„Sentiment de siguranță”
Noul comisar european pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner, este, de asemenea, responsabil pentru Spațiul Schengen. Acesta și-a exprimat înțelegerea față de proliferarea controalelor la frontieră.
„Trebuie să îmbunătățim securitatea în cadrul regiunii europene”, a spus el. „Dar trebuie să aderăm la cerințele legale. Trebuie să lucrăm la o mai bună protecție a frontierelor externe, pentru a le da oamenilor sentimentul că avem din nou control asupra persoanelor care intră.”
Este foarte incert dacă acest lucru se va întâmpla înainte de cea de-a 40-a aniversare a Acordului Schengen, în 2025.
Cu toate acestea, Luxemburg intenționează în continuare să sărbătorească „locul de naștere al Europei fără frontiere”, așa cum îi place Schengen să se autointituleze, în iunie anul viitor.
