Al treilea om în statul rus, la București. Cine este Serghei Narîșkin
Parlamentarii ucrainieni şi-au început protestul imediat după ce preşedintele Dumei de Stat a luat cuvântul în plenulul Senatului.
Serghei Narîșkin: „Domnule preşedinte, ce e cu circul acesta aici? E obligatoriu să asistăm la acest spectacol?”
În zadar a încercat Călin Popescu Tăriceanu să îi convingă pe protestatari să se întoarcă în bănci.
Călin Popescu Tăriceanu: „V-aş ruga să mergeţi şi să luaţi locuri la locurile dumneavoastră.”
Serghei Narîșkin: „Domnule preşedinte, în ceea ce mă priveşte pe mine, acest lucu nu mă încurcă. Eu pot continua.”
Vociferări s-au auzit şi după ce preşedintele Dumei de Stat şi-a încheiat discursul: „Să vă fie ruşine! Să vă fie ruşine!”
„Acest incident nu mi-a stricat impresia despre Parlamentul României, despre Adunarea Parlamentară care s-a desfăşurat aici”, a declarat ulterior Serghei Narîșkin.
Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei avea interdicţie de intrare în Uniunea Europeană. E unul dintre iderii ruşi sancţionaţi astfel după anexarea Crimeei. Din acest motiv, autorităţile de la Berna nu i-au permis, anul trecut, să participe la aniversarea a 200 de ani de relaţii diplomatice între Rusia şi Elveţia.
„Faptul că unii parlamentari au fost introduşi pe listele de restricţii este un act nedrept şi bineînţeles este în contradicţie cu sensul şi spiritul parlamentarismului şi valorilor europene. Eu am mulţumit autorităţilor, Guvernului şi Parlamentului României pentru faptul că ei au făcut acest pas singuri şi nu au ţinut cont de intenţia sau sfaturile Bruxelles-ului”, a spus Serghei Narîșkin.
Până să intre pe lista neagră a Uniunii Europene, Serghei Narîşkin era foarte selectiv când îşi alegea evenimentele la care să participe în Occident. De exemplu, în septembrie 2012, el a refuzat să se ducă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg pentru că era convins că ideile sale în ce priveşte reformarea parlamentelor din Europa nu vor fi luate în seamă.
Acelaşi Serghei Narîşkin a provocat stupoare cu câteva idei de mulţi considerate provocatoare. De exemplu, a anunţat că Rusia ar putea contesta unificarea Germaniei şi a cerut Comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul rus să elaboreze o rezoluţie prin care să condamne ceea ce el numeşte anexarea Germaniei de Est de către Germania de Vest.
Serghei Narîşkin avea şi explicaţia: dacă alipirea Crimeei la Rusia este privită ca o anexare, atunci şi în cazul reunificării Germaniei se poate vorbi despre acelaşi lucru.
Într-un alt demers, tot la începutul acestui an, şeful Dumei ruse a cerut o investigaţie internaţională asupra a ceea ce el numeşte crimele împotriva umanității comise de Statele Unite la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Serghei Narâşkin se referă la bombardamentele atomice de la Hiroşima şi Nagasaki pentru care, spune el, americanii nu ar fi avut nicio justificare militară.
În vârstă de 61 de ani, Serghei Narîşkin şi-a început activitatea publică în anii 80, când a lucrat la ambasada URSS din Belgia. În anii 90, după destrămarea URSS, a lucrat la primăria din Sankt Petersburg, în exact aceaşi perioadă în care Vladimir Putin era viceprimar acolo.
După ce Vladimir Putin a ajuns la Kremlin, Serghei Narîşkin a intrat în cercurile politice înalte de la Moscova. A fost, pe rând, şef al administraţiei prezidenţiale ruse, şef al televiziunii de stat, ministru şi, din 2011, preşedinte al Camerei inferioare a Parlamentului rus. Cu Vladimir Putin se ştie anii 70. Atunci, au fost colegi la un curs de perfecționare al KGB.
Problemele regionale, discutate la București în prezența președintelui Dumei de Stat
Protest în Parlamentul României în timpul discursului președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin
Preşedintele Dumei de Stat: ”Este o crimă intenţionată faţă de militarii noştri şi această faptă trebuie să fie pedepsită”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
