Cum pornește „lupta împotriva statului paralel și a forțelor oculte” atunci când apar acuzații de corupție. Turcia vs. România

„Motivul” statului paralel și al forțelor oculte pare să se regăsească și în discursul altor lideri politici din Europa care au probleme cu legea. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a aflat în 2013-2014 în centrul celui mai mare scandal de corupție din istoria țării și a fost acuzat că și-a învățat fiii cum să ascundă banii, după un raid al poliției asupra caselor mai multor miniștri, scrie BBC News.

În lanțul de corupție au fost implicați numeroși înalți oficiali care fac parte din cercul apropiaților lui Erdogan. Au apărut povești inclusiv despre directorul unei bănci de stat, care a ascuns 4,5 milioane de euro în cutii de pantofi, iar un om de afaceri iranian a fost acuzat că a spălat 87 de miliarde de euro cu ajutorul autorităților.

În replică, președintele Erdogan a început să lanseze acuzații: înregistrările audio sunt „pline de minciuni” și „trucate” la montaj. Iar cei care vor să răstoarne guvernul ales fac parte dintr-un „stat paralel”, condus de „forțe oculte”.

Erdogan îl acuză pe clericul exilat în SUA, Fethullah Gulen, că se află în „spatele statului paralel” și că dirijează toate aceste lovituri împotriva guvernului de la Ankara. De altfel, Erdogan l-a găsit responsabil pe Gulen și pentru tentativa de lovitură de stat anul trecut și a lansat amenințări mascate la adresa autorităților din SUA, care refuză să îl aresteze și să extrădeze pe Gulen în Turcia.

Guvernul lui Erdogan a mers chiar mai departe: a anunțat că „statul paralel este o aemnințare la adresa securității naționale” și i-a declarat război, concediind mii de ofițeri ai poliției, procurori și judecători, acuzați că lucrau pentru Gulen. Unii dintre ei au fost arestați chiar. Al doilea val de arestări trebuia să aibă loc pe 25 decembrie 2015, care nu a mai fost însă dus la capăt de către noua conducere a poliției.

Președintele Turciei și-a îndeptat apoi furia împotriva presei și a canalelor de comunicare, blocând Twitter și Youtube, o decizie declarată mai târziu neconsituțională. Toate publicațiile sau televiziunile care i-au fost potrivnice lui Erdogan sau guvernului său au avut probleme cu legea, mai devreme sau mai târziu. Totul a culminat cu arestarea a peste 20 de jurnaliști și asistenți de producție de la ziarul de opoziție Zaman și televiziunea Samanyolu TV, un gest criticat de Uniunea Europeană.

Erdogan a replicat violent că Bruxelles-ul trebuie „să-și vadă de treaba lui”. „Acuzațiile erau atât de serioase încât guvernul le-a confruntat într-un mod autoritar. Dacă ar fi fost tratate cum este normal să se întâmple într-o țară democratică, guvernul ar fi căzut. Asta arată că Turcia nu este încă o democrație solidă și funcțională”, sunt de parere analiștii politici citați de BBC. 

Turcia ocupă locul 154 din 180 în topul libertății presei din lume, realizat anual de către Reporters Without Borders.

Statul paralel și forțele oculte în România

„Motivul statului paralel și ilegitim” și al „forțelor oculte” a apărut și în România. La finalul săptămânii trecute, Comitetului Executiv al PSD a adoptat o rezoluție în care este invocată existența „statului paralel și ilegitim”, care „încearcă să preia controlul” și folosește resurse publice.

Liderul ALDE și șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a mers mai departe și a precizat că în spatele statului paralel se află președintele Klaus Iohannis.

„Acel domn care funcţionează la Cotroceni, nu am de ce să merg să stau alături de domnia sa. Nu am niciun fel de motiv. Din contră, am toate motivele să nu merg, pentru că dacă aş sta alături de domnia sa înseamnă că aş cauţiona postura în care se află de patron al statului paralel, pe care se face că nu-l vede şi că nu-l cunoaşte”, a spus Tăriceanu.

Acesta a adăugat că în România există forțe oculte și subterane, iar Iohannis este produsul lor, având rol de a executa întocmai și la timp planurile oculte ale ”statului paralel”.

„Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care vorbesc despre statul paralel. Sunt din ce în ce mai mulţi, din păcate. Poate că de acolo, de sus, nu se vede, dar la noi, cei de jos, începe să se vadă. Poate din nori nu vezi exact ce se întâmplă jos”, a spus Dragnea la începutul lunii.