România a trecut la ora de iarnă în noaptea de 30 spre 31 octombrie. Ceasurile s-au dat înapoi, așa încât ora 4:00 a devenit ora 3:00, iar ziua de duminică are, practic, 25 de ore.
Considerată ora standard a Europei de Est, diferența dintre ora oficială a României (sau Timpul Legal Român) față de Timpul Universal este acum de două ore (GMT +2), față de trei ore la ora de vară.
În majoritatea ţărilor europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră pe 31 octombrie 2021, la ora 01:00 UTC. Pentru că Europa se întinde pe mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite. SUA vor reveni la ora iniţială la o săptămână după Europa, la 7 noiembrie 2021.
Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.
Efecte negative ale schimbării orei
Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.
În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare. Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.
De ce ne afectează schimbarea ceasului
Motivul pentru care schimbarea orei ne afectează ține de ceasul nostru biologic. Acest ceas intern ne controlează funcțiile fiziologice de bază, cum ar fi foamea sau oboseala. Acest ritm este cunoscut sub numele de ritm circadian și durează aproximativ 24 de ore.
Corpul nostru nu poate face totul în același timp, așa că fiecare dintre funcțiile sale are un anumit moment în care funcționează cel mai bine.
De exemplu, înainte de a ne trezi dimineața, ceasul nostru intern ne pregătește să ne trezim. Epifiza oprește producția de melatonină, care este „hormonul somnului”. Începe să se elibereze cortizol, un așa-zis „hormon de stres”, care reglează metabolismul. De asemenea, respirația noastră crește, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede și temperatura corpului crește ușor.
Rolul ceasului biologic intern
Toate aceste procese sunt guvernate de ceasul nostru biologic intern, ale cărui multe cadrane sunt controlate de un „ceas principal” situat într-o parte a creierului numită hipotalamus. În timp ce fiecare dintre țesuturile și organele noastre are propriul său ceas (așa-numitul ceas periferic), ceasul principal din creier are rolul de a le sincroniza pe toate și de a se asigura că toate funcționează în armonie la momentul potrivit al zilei.
Dar, de două ori pe an, acest ritm este perturbat de schimbarea orei, ceea ce face ca ceasul principal și toate ceasurile periferice să nu mai fie sincronizate.
Deoarece ritmul nostru nu are o durată exactă de 24 de ore, el se resetează zilnic cu ajutorul semnalelor ritmice din mediul înconjurător. Cel mai fiabil și constant indiciu este lumina. Lumina controlează în mod natural ritmurile circadiene și, în fiecare dimineață, ceasul nostru principal este setat de aceasta în funcție de lumea exterioară.
Ceasul principal indică apoi ora ceasurilor periferice ale organelor și țesuturilor prin secreția de hormoni și activitatea celulelor nervoase. Atunci când ne schimbăm în mod artificial și brusc ritmurile zilnice, ceasul principal se mișcă mai repede decât ceasurile periferice și din acest motiv suntem deranjați. Ceasurile noastre periferice se află încă pe fusul orar anterior și experimentăm o schimbare de fus orar.
În cât timp se adaptează organismul
Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie. Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit.
„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.
Cum să vă pregătiți cel mai bine de schimbarea orei
Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:
- Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața. Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
- Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
- Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
- Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
- Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Pri urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.
Cât mai continuă schimbarea orei
Oamenii de știință sunt în favoarea păstrării orei de iarnă, care este mai în concordanță cu ciclurile naturale, iar lumina soarelui este cea mai potrivită pentru viața noastră socială.
O propunere de renunţare la schimbarea orei a apărut în Uniunea Europeană în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus.
Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar fi urmat ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană.
Astfel, statele care decideau să menţină permanent ora de vară ar fi urmat să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferau să rămână la ora de iarnă (ora standard) să facă modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.
În mod normal, țările Uniunii Europene erau așteptate să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi urmau să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situația specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a dat peste cap aceste planuri.
În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra numai ora de iarnă, dar încă nu a fost luată o decizie în Parlament.
În orice caz, dacă nu va apărea între timp această decizie, o nouă schimbare a orei se va face în ultimul weekend al lunii martie 2022, mai exact în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ora 3:00 devine ora 4:00, și vom funcționa din nou după ora de vară.
Editor : Luana Pavaluca
