Cazul Dor Geta Popescu. De ce este criticat vehement alpinismul pentru copii
Tragedia din Retezat, în care Dor Geta Popescu și Erik Gulacsi și-au pierdut viața, ridică semne de întrebare referitoare la cât de sigur este alpinismul pentru copii și cât de corect este ca aceștia să fie încurajați să escaladeze munți care au răpit viețile a numeroși alpiniști adulți.
În urmă cu un an, în februarie 2016, Ovidiu Popescu, tatăl Getei Popescu, a dat în judecată statul argentinian pentru a obține o hotărâre care să îi permită Getei să urce pe vârful Aconcagua, la 6.962 metri altitudine. "Dacă ai sub 14 ani nu ți se permite accesul. Procedura e de a în judecată statul argentinian și de a obține această hotărâre judecătorească. Am angajat un avocat din Mendoza, cu două luni înainte, care a costat în jur de 1000 de euro. Altfel, am putut începe ascensiunea împreună", a povestit atunci Ovidiu Popescu pentru PressOne.
Aconcagua are cea mai mare rată a mortalității din America de Sud - aici își pierd viața 3 alpiniști anual - motiv pentru care a fost numit "Muntele Morții". Ofițerul-șef al Parcului Regional Aconcagua afirmă că această statistică se datorează, în mare parte, și faptului că 40% dintre cei care urcă pe munte sunt neexperimentați sau neechipați corespunzător.
Aconcagua a fost însă doar un pas pentru Geta Dor Popescu. Adolescenta și-a arătat nemulțumirea când i-a fost refuzată acordarea unui permis pentru escaladarea Everestului, pe motiv că nu are încă vârsta corespunzătoare.
Jurnalistul Vlad Petreanu citează pe blogul său o postare a Getei Dor Popescu, în care adolescenta făcea referire la interdicția primită din partea guvernului nepalez:
“Iaca ce am primit in februarie acum, ca raspuns la o solicitare facuta la inceputul lui septembrie 2016:“Namaste!The government did not permit for under 16 for Everest Climbing permit. We are sorry for For Medina. Thank you. Regards” E in engleza. Medina sunt eu, c-asa ma cheama-n acte, Geta ma striga. Adica n-am voie! Adica ei au un munte si nu ma lasa pe el. Asa, ca e al lor. Asa, ca pot.”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
De asemenea, este citat și un pasaj în care adolescenta rememorează clipele de coșmar din timpul ascensiunii pe vârful Denali, din Alaska, situat la 6.190 m altitudine. Geta Popescu scria că, împreună cu tatăl ei, a decis să ajungă în vârf, deși vântul bătea în rafale de peste 100 km/oră, afară viscolea, iar ei nu aveau echipament de asigurare:
"Variantele erau usor de formulat: 1. Repede jos, sa prindem vreme civilizata pe creasta expusa, stam, ca toata lumea, in tabara mare si asteptam, vedem, facem varful altadata sau renuntam si coboram.
2. Repede sus, incercam varful, in viteza, fara echipament de asigurare, iar daca ne iese urcarea destul de repede, coborarea sa ne-o asumam pe vreme proasta
Din punctul meu de vedere, 1 – nu exista, tata a mai intrebat o data daca stiu in ce ne bagam si am hotarat: 2 singular!”
Provocarea s-a dovedit a fi una extrem de periculoasă chiar și pentru tatăl Getei. Adolescenta își amintea cum abia au reușit să supraviețuiască unei nopți geroase, cu vânt puternic și tăios și ninsori abundente.
"Ne-am bagat cum am putut in resturile de panza care le-am recuperate, izoprenele le luase vantul, sacii i-am recuperate, plini de zapada. si am stat cred ca inca o noapte acolo. Inghetasem, nu sa deger, tata degerase la maini.
Imi era frica, batea vantul si ma rostogolea peste tata. Ma gandeam ca o sa m-arunce peste el si o sa alunecam la vale, asa ca incercam sa stau contra vantului sa nu ma miste! Ne foiam pentru a ne incalti cat de cat, miscam intai picioarele apoi din corp, numaram.
[...]
La un moment dat am inceput sa plang, imi era frica, eram inghetata si vroiam acasa! Parca auzeam ceva zgomote in noaptea de cosmar, dar credeam ca deja am halucinatii, asa ca nu ne-am facut sperante."
O sesizare din 2013 la Protecția Copilului a rămas doar cu răspunsul
În iunie 2013, Protecția Copilului a primit o sesizare în urma unei fotografii postate pe pagina de Facebook "7 Munți". În imagine ar apărea chiar Ovidiu Popescu, care o ține în spate pe Crina Coco Popescu, fiica sa cea mare, care nu poartă cască de protecție, precum tatăl ei. Fotografia a stârnit numeroase comentarii critice, la care administratorii paginii de Facebook au răspuns tranșant:
"Sunteți în măsură să evaluați riscul în cazul din imagine? După lejeritatea cu care vă exprimați despre un individ pe care nu îl cunoașteți tind să cred că, în general, nu știți să evaluați riscurile".
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a fost însă de altă părere:
"Din verificările electronice efectuate vă informăm că am identificat elemente care pot fi considerate cu potențial periculos pentru integritatea copilului din imaginea la care se face referire in sesizare, precum și un anumit potențial dăunător al promovării acesteia in mediul online" - este răspunsul primit de la Elena Tudor, directorarea Direcției pentru Protecția Copilului de la acea vreme. Sesizarea a rămas însă fără nicio măsură luată.
Citiți comentariul integral pe blogul lui Vlad Petreanu.
Copiii la altitudini mari, o preocupare veche a comunității internaționale de alpiniști
După încheierea autopsiei, medicii legiști au concluzionat că Geta Dor Popescu și Erik Gulacsi ar fi murit după ce s-au lovit cu capul de stânci, iar asta nu s-ar fi întâmplat dacă purtau căşti de protecţie. Acestea lipseau din echipamentul lor, spun martorii. Această tragedie indică însă un fenomen mult mai răspândit și mai alarmant, care are loc la nivel mondial. Alpinismul a devenit un sport tot mai atractiv și accesibil, însă nu toți cei care îl practică sunt pregătiți, echipați sau au suficiente cunoștințe pentru a evalua corect riscurile. Iar subiectul copiilor care urcă pe munte a fost atât de intens dezbătut de-a lungul anilor încât a ajuns pe agenda eticii federațiilor de alpinism.
Într-un comentariu postat pe pagina personală de Facebook, Larisa Ghițulescu, atrage atenția asupra unei discuții mai ample și mai vechi în comunitatea de alpiniști, despre riscurile expunerii copiilor la altitudini mari. Un studiu din 2001, intitulat "Copii la altitudine mare: un conses intenațional din partea Comitetului Ad Hoc al Societății Internaționale pentru Medicina pe Munte", atrage atenția asupra pericolului la care sunt expuși copiii care fac alpinism la nivel profesionist.
Pe de altă parte, cercetătorii din Germania, Noua Zeelandă și Marea Britanie trăgeau un semnal de alarmă încă din 1998: "Zonele aflate la înălțime erau, odinioară, vizitate doar de o minoritate privilegiată. Acum, vârfurile înalte au devenit destinații turistice foarte populare. Tot mai mulți copii își însoțesc părinții în astfel de călătorii, dar se acordă foarte puțină atenție riscurilor la care sunt expuși cei mici la altitudini înalte".
Răul de altitudine s-a dovedit a fi la fel de comun printre adulți și copii, însă specialiștii atrag atenția că acesta este mult mai periculos în cazul celor mici, deoarece simptomele nu pot fi identificate cu exactitate.
În cazul tragediei din Retezat, a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Deocamdată este un dosar deschis „in rem”, adică se cercetează fapta și se caută eventuali vinovați.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
