Urmărire penală extinsă în Dosarul Revoluției. Manipulare la Televiziune şi divizarea Armatei
Acuzație nouă în Dosarul Revoluției, după redeschiderea investigației. Parchetul General investighează, in rem, infracțiuni împotriva umanității. „Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat”, se arată în decizia Parchetului General.
Peste 1.000 de morţi, aproape 2.500 de răniţi şi încă niciun vinovat. Au trecut aproape 27 de ani în care procurorii români nu au reuşit să-i aducă în faţa justiţiei pe cei care au creat haosul din zilele revoluţiei. Anchetatorii au ajuns la concluzia că de vină pentru multe dintre vieţile pierdute ar fi chiar cei care au ajuns la putere pe 22 decembrie 1989, după fuga lui Nicolae Ceauşescu din sediul Comitetului Central al Partidului Comunist.
Marian Lazăr, procuror militar: „A urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil.”
Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei 21 Decembrie: „După aproape 27 ani de luptă am reuşit să vedem ceea ce ne dorim. Pasul adevărat procedural este cel de astăzi. Este în regulă. Sigur că el survine destul de târziu. Acest dosar nu trebuia închis niciodată.”
Anchetatorii mai spun că mesajele alarmiste transmise la televiziunea publică au dus la creşterea numărului victimelor.
În ultimii 27 de ani, dosarul revoluţiei s-a plimbat între procurorii civili şi militari. În octombrie anul trecut, ancheta a fost închisă. Nicio persoană nu a fost trasă la răspundere. Conducerea Parchetului General a considerat că decizia a fost greşită şi că au fost ignorate multe probe. Dosarul a fost în cele din urmă redeschis.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Bogdan Licu, procuror general interimar: „Nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale pentru evenimentele din 17-30 decembrie 1989.”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru că mai bine de un sfert de secol nu a reuşit să găsească vinovaţii pentru uciderea a peste 1.000 de oameni. Procurorul militar şef Marian Lazăr a prezentat presei motivele pentru care investigaţia a fost extinsă.
Comunicatul Parchetului General:
„Procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din 1 noiembrie 2016, în cauza cunoscută generic sub denumirea “Dosarul Revoluției”, extinderea urmăririi penale, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal.
Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.
Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior.
Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri.
În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.
Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.”
Mobilizare pentru Dosarul Revoluției
Procurorii Parchetului General trebuie să termine în timp record dosarul Revoluţiei, o anchetă care trenează de 26 de ani.
Preşedintele României a cerut ca acest caz fie rapid rezolvat, iar procurorii i-au promis lui Klaus Iohannis că, în 2017, dosarul va primi o soluţie.
Anchetatorii au semnat un protocol cu istoricii de la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru avea acces rapid la documentele emise înainte şi în timpul revoluţiei din decembrie 1989. Multe dintre aceste acte nu au fost luate în calcul până acum.
CEDO a obligat România să rezolve dosarul până la sfârşitul anului 2013, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În octombrie anul trecut, procurorii militari au oprit investigaţiile pe motiv că faptele s-au prescris şi că este imposibil ca vinovaţii să mai fie descoperiţi.
Conducerea parchetului şi Curtea Supremă au considerat că ancheta a fost făcută superficial, aşa că, în primăvară, cercetările au fost reluate.
Dosarul Revoluţiei are 1.400 de volume și ocupă o cameră întreagă de la Parchetul General.
În acest dosar se vorbește despre 709 morţi, peste 2.000 de răniţi şi aproape 1.000 de persoane reţinute de Securitate şi Miliţie, dar unii dintre istorici susțin că cifrele sunt mult mai mari.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
