WSJ: Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina. Acum trebuie să se decidă și cum o va face
Promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina până în ziua învestirii îl pune acum în situația de a trebui să aleagă între propunerile concurente ale unor consilieri uniți de un punct comun - o schimbare bruscă față de abordarea președintelui democrat Joe Biden de a înarma Kievul „atât timp cât este necesar”. Consilierii de politică externă apropiați președintelui ales, Donald Trump, au prezentat diferite versiuni ale unui plan pentru a îngheța efectiv linia frontului din Ucraina, scrie The Wall Street Journal.
De-a lungul campaniei sale pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a sporit probabilitatea izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial și că Kievul a înșelat SUA prin obținerea gratuită de arme în valoare de miliarde de dolari. El a declarat că ar putea rezolva conflictul rapid, aducând ambele părți la masa negocierilor, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru.
De fapt, nu a aprobat un plan anume de pace
„Nu vă pot oferi aceste planuri pentru că, dacă vi le ofer, nu voi putea să le folosesc”, a spus el în timpul campaniei.
De fapt, Trump nu a aprobat un plan de pace specific, au spus aliații, inclusiv modul în care îi va convinge pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze. În timp ce consilierii au oferit idei, numai președintele ales, în consultare cu consilierii cheie, va decide cum să gestioneze diplomația sensibilă și cu mize mari, au spus aceștia.
„Oricine - indiferent cât de important este în cercul lui Trump - care pretinde că are un punct de vedere diferit sau o perspectivă mai detaliată asupra planurilor sale cu privire la Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește sau nu înțelege că el ia propriile decizii cu privire la problemele de securitate națională, de multe ori pe moment, în special cu privire la o problemă atât de centrală ca aceasta”, a declarat un fost consilier al Consiliului Național de Securitate al lui Trump.
Înghețarea războiului, amânarea încercării aderării Ucrainei la NATO
Ca și în primul mandat al lui Trump, diferite facțiuni vor concura pentru a influența politica externă a republicanului. Aliați mai tradiționaliști, precum Mike Pompeo, fostul secretar de Stat, acum în competiție pentru a conduce Pentagonul, vor milita probabil pentru un acord care să nu pară să ofere un câștig major Moscovei. Alți consilieri, în special Richard Grenell, unul dintre principalii candidați la conducerea Departamentului de Stat sau la funcția de consilier pe probleme de securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă să forțeze Kievul să facă concesii semnificative.
Toate propunerile se îndepărtează de abordarea lui Biden de a lăsa Kievul să dicteze când ar trebui să înceapă negocierile de pace. În schimb, acestea recomandă în mod uniform înghețarea războiului - consolidând capturarea de către Rusia a aproximativ 20% din Ucraina - și forțarea Ucrainei să își suspende temporar încercarea de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
O idee propusă în cadrul biroului de tranziție al lui Trump, detaliată de trei persoane apropiate președintelui ales și care nu a fost raportată anterior, ar implica promisiunea Kievului de a nu adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să aprovizioneze Ucraina cu arme pentru a descuraja un viitor atac rusesc.
Cine să supravegheze zona demilitarizată
Conform acestui plan, linia frontului ar rămâne practic pe loc și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1.290 km. Rămâne neclar cine ar supraveghea acest teritoriu, dar un consilier a declarat că forța de menținere a păcii nu ar implica trupe americane și nici nu ar proveni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite.
„Putem oferi instruire și alt sprijin, dar țeava armei va fi europeană”, a declarat un membru al echipei lui Trump. „Nu trimitem bărbați și femei americani pentru a susține pacea în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Trimiteți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă”.
În unele privințe, această propunere face ecou comentariilor făcute de vicepreședintele ales JD Vance în timpul unui interviu din septembrie, când a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată „puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, a continuat Vance, ar putea păstra teritoriul pe care l-a ocupat și ar fi asigurată de neutralitatea Ucrainei.
„Nu aderă la NATO, nu aderă la niciunul dintre aceste feluri de instituții aliate”, a declarat el în cadrul emisiunii „The Shawn Ryan Show”, un podcast.
La începutul acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au lucrat amândoi în prima Casă Albă a lui Trump, i-au prezentat acestuia un proiect care include restricționarea armelor pentru Ucraina până când Kievul acceptă să poarte discuții de pace cu Rusia. Ucraina ar putea încerca în continuare să recâștige teritoriul pierdut, dar ar trebui să facă acest lucru prin negocieri diplomatice.
Care dintre aceste strategii va fi urmată de Trump - în întregime, parțial sau deloc - este neclară. Dar orice încercare de a începe negocierile de pace Ucraina-Rusia, ca să nu mai vorbim de încheierea unui acord, se confruntă cu multe capcane.
Ucraina și Rusia au obiective de război extrem de diferite
În primul rând, Ucraina și Rusia au în continuare obiective de război extrem de diferite și puțină dorință de a le modifica. În timp ce trupele ruse avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul s-a arătat puțin înclinat să negocieze și și-a arătat dorința de a escalada conflictul prin atacuri hibride în afara granițelor sale, precum operațiuni de sabotaj în Europa.
„Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a postat miercuri Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate rus, pe X, după ce a aflat de victoria lui Trump în fața vicepreședintelui Kamala Harris, candidatul democrat la prezidențiale.
Va exista, de asemenea, o rezistență dură din partea unor aliați NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei drept o amenințare imediată pentru propriile lor țări. Elina Valtonen, ministrul de Externe al Finlandei, a declarat că nu are cunoștință de nicio propunere specifică din partea echipei lui Trump, dar a afirmat că „nu ar trebui să existe nicio negociere fără ca Ucraina să fie de acord cu faptul că negociază și să facă acest lucru în condițiile sale”.
Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de SUA pentru asistență militară și financiară, ar putea - mai ușor decât Putin - să fie forțat de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu un public care consideră cedarea teritoriului drept capitulare în fața Moscovei.
Trump a declarat că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în mod repetat pe Zelenski, numindu-l „cel mai mare vânzător”, o poziție care i-a îngrijorat pe unii oficiali de la Kiev că o SUA condusă de Trump ar putea face presiuni pentru o înțelegere care favorizează Rusia.
Zelenski l-a felicitat miercuri pe președintele ales pentru victoria sa, făcând apel la întâlnirea lor din septembrie de la New York și lăudând „abordarea sa „pace prin forță” în afacerile globale”.
Liderul ucrainean a mai declarat miercuri că a vorbit la telefon cu Trump, adăugând că ambii bărbați „au convenit să mențină un dialog strâns și să avanseze cooperarea noastră”.
Editor : Marina Constantinoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
