Tudorel Toader spune că a primit avizul negativ al CSM pentru propunerea sa ca Adina Florea să ocupe postul de procuror-şef al DNA.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Anunţul a fost făcut pe pagina de Facebook a ministrului. De asemenea, tot acolo se precizează şi data la care Tudorel Toader va anunţa dacă îi trimite propunerea mai departe, preşedintelui Klaus Iohannis, sau dacă renunţă la procurorul din Constanţa şi desemnează pe altcineva.
Luni, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Avizul CSM este consultativ. Adina Florea a fost audiată mai bine de trei ore în Secţia pentru procurori a CSM.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat în repetate rânduri că va înainta preşedintelui propunerea de numire a Adinei Florea la DNA, indiferent de avizul CSM.
Marţi, Tudorel Toader spunea că aşteaptă să vadă care sunt considerentele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ după audierea Adinei Florea, iar după ce va citi motivele acestui aviz va anunţa dacă merge cu propunerea la preşedintele Klaus Iohannis.
„Aştept să văd considerentele avizului, pentru că avizul este consultativ iar considerentele vin să aducă argumente decidentului. Vedem considerentele şi vedem ce vom face mai departe” a afirmat ministrul Justiţiei.
În şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Adina Florea a criticat activitatea DNA, vorbind despre numărul mare de dosare nesoluţionate şi despre faptul că direcţia s-a axat mai mult pe soluţionarea celor care au ca obiect abuzul în serviciu, în loc să se ocupe de cele deschise pe infracţiuni de corupţie la nivel înalt. Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, i-a atras atenţia Adinei Florea că a încercat, prin proiectul său de management, mai mult să contraargumenteze măsurile luate de Laura Codruţa Kovesi atunci când era procuror-şef al DNA şi că i se pare nedrept că nu a prezentat nimic pozitiv despre direcţie.
„Percepţia mea a fost aceea că DNA şi-a desfăşurat activitatea într-un mod ermetic, fără colaborare cu celelalte instituţii de Parchet. (...) O altă vulnerabilitate pe care am descoperit-o se referă la pasivitatea la semnalele publice legate de încălcarea legii de către procurori. Nu a fost o intenţie de verificare profesională a lor. Consider că activitatea profesională a procurorilor trebuie să fie o activitate discretă, caracterizată prin confidenţialitatea actelor de urmărire penală, legalitatea acestora, nu prin transformarea anumitor persoane în vedete în spaţiul public”, a declarat Adina Florea în faţa membrilor CSM.
Ea a criticat şi lipsa de asumare a responsabilităţii de către procurorul-şef în situaţii în care se impunea acest lucru, precum şi modul deficitar de soluţionare a situaţiilor de criză, prioritizarea dosarelor şi comunicarea deficitară.
„Am avut această experienţă a comunicării deficitare. De fapt, pot spune că nu a existat această comunicare”, a spus Florea.
Procurorul a propus o evaluare amănunţită a DNA, pe toate palierele, vorbind despre numărul mare de dosare înregistrate la Direcţie, dar nesoluţionate încă, precum şi despre competenţa DNA şi despre faptul că procurorii Direcţiei se ocupă mai mult de dosare care au ca obiect abuzul în serviciu, deşi ar trebui să se ocupe de corupţia la nivel înalt.
„Din datele statistice pe care le-am analizat, activitatea DNA s-a axat mai mult pe soluţionarea dosarelor cu abuz în serviciu. Nu cred că acesta este obiectul DNA, ci acela de a cerceta şi a pune pe masa judecătorilor infracţiunile de corupţie la nivel înalt. Am auzit în spaţiul public ideea că atâta timp cât nu am putut dovedi infracţiunile de corupţie, am recurs la soluţionarea celor de abuz în serviciu. Nu cred că acesta e rolul DNA, de a cerceta infracţiuni facile. Rolul DNA este acela de a cerceta, de a analiza, de a găsi acele infracţiuni de corupţie săvârşite prin cele mai complicate metode infracţionale. Infracţiunile facile intră în competenţa parchetelor de pe lângă tribunale şi judectătorii”, a explicat Adina Florea.
Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, i-a atras atenţia că a încercat mai mult să contraargumenteze măsurile luate de Laura Codruţa Kovesi atunci când aceata s-a aflat la conducerea DNA şi i se pare nedrept că nu a avut de spus nimic pozitiv despre activitatea direcţiei.
„Proiectul dumneavoastră a fost mai mult negativ, aţi încercat să contraargumentaţi măsurile luate de Laura Codruţa Kovesi. Mi se pare nedrept că nu aveţi niciun lucru pozitiv”, a spus Olaru.
Adina Florea a fost propusă în 6 septembrie de ministrul Justiţiei pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), vacant din 9 iulie, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.
Adina Florea este procuror la Parchetul Tribunalului Constanţa. Timp de mai mulţi ani, Adina Florea a condus Parchetul Tribunalului Constanţa, ulterior ocupând şi funcţia de procuror general adjunct al instituţiei.
Adina Florea spune în proiectul de management cu care a candidat pentru această funcţie, alături de alţi cinci procurori, că un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Ea enumără, între „disfuncţiile esenţiale”, plasarea DNA în afara legii prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice, diminuarea încrederii publice în DNA prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror-şef sau respect instituţional intenţionat diminuat faţă de alte instituţii şi/sau autorităţi publice, cooperare loială deficitară şi obligaţia de rezervă eludată.
Adina Florea invocă în proiectul de management şi pasivitatea fostului procuoror-şef al DNA în faţa unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din DNA şi lipsa de preocupare pentru a verifica activitatea profesională şi conduita anumitor procurori vedetă şi chiar promovarea acestora ca fiind exemple de conduită şi probitate profesională.
De asemenea, Adina Florea enumeră în proiectul de management şi lipsa de asumare a responsabilităţilor profesionale de către procurorul şef al DNA în situaţii în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a caracterului deficitar şi/sau nelegal, a activităţilor procesual penale derulate de procurorii din cadrul Direcţiei, numărul în creştere al soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, modul deficitar de soluţionare a situaţiilor de criză care au umbrit activitatea DNA, indicii de atragere a competenţei altor unităţi de parchet, cu încălcarea normelor de competenţă legală, semnale publice privind practici de "prioritizare" a anchetelor penale fără niciun fundament legal, cu riscul creării percepţiei sau chiar existenţa unor "vendete" şi prin denaturarea sensului real al sintagmei "... exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia".
Multe dintre aceste „vulnerabilităţi şi disfuncţii” enumerate de Adina Florea se regăsesc între criticile pe care ministrul Justiţiei i le aducea Laurei Kovesi. De altfel, prima "lucrare" din bibliografia indicată de Adina Florea este raportul lui Tudorel Toader vizând actitatea fostului procuror-şef al DNA.
