Arestată în toamna anului trecut, în dosarul "Mafia cărnii", Angela Nicolae a invocat în instanţă situaţia deosebită a familiei sale, pentru a obţine eliberarea. „A invocat motivele personale, ce ţin de faptul că este părinte unic, care a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru cei doi băieţi ai săi, a invocat şi necesitatea obiectivă de a avea grijă de băieţii săi bolnavi”, se arată în dosarul de la instanţă.
Numai că, la scurt timp de la punerea în libertate, magistratul suspendat a început să-şi construiască o imagine de victimă a unui abuz făcut de procurorii DNA. Cele cinci scrisori deschise publicate de magistrat i-au adus, după trei luni de libertate, un nou mandat de arestare. Judecătorii au considerat că Angela Nicolae a încălcat termenii eliberării, în condiţiile în care, contrar susţinerilor publice, în instanţă a preferat să invoce dreptul la tăcere.
"S-a dorit eliminarea mea... Speculând tragedia mea personală (...) s-a dispus reţinerea mea şi a fiului meu, Nicolae Daniel, printr-un abuz judiciar”, afirma Angela Nicolae în scrisoarea deschisă.
Fostul premier Adrian Năstase este un alt exemplu elocvent.
„Se împlinesc opt ani de când a început acest dosar. Sunt 2290 de zile de hărţuire politică şi judiciară”, afirma fostul premier.
Declaraţii similare i-au adus ani grei de închisoare, aşa cum explică judecătorii de la Curtea supremă, în motivarea din dosarul Zambaccian.
„Conduita procesuală nesinceră, dublată de încercarea sa permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa, demonstrează că inculpatul Năstase Adrian nu a înţeles nici până acum importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională”, scriau judecătorii în motivarea deciziei.
Şi în dosarul privatizării ICA, declaraţiile similare nu i-au scăpat pe acuzaţi de închisoare.
„Am intrat într-un război care nu este al meu. Dumnezeu ne va judeca pe toţi”, spunea Gheorghe Mecinicopschi.
„Nu am ce să regret. Când eşti nevinovat... să regret.. ce?!”, afirma şi Sorin Pantiş.
Deşi până acum s-a dovedit lipsită de succes, metoda este încă e aplicată. Cel mai recent exemplu - Viorel Hrebenciuc, pus sub acuzare pentru o intervenţie la CNA. „Victimă colaterală”, aşa a descris el implicarea sa în dosarul CNA.