Conducerea Ministerului Public este singura abilitată de lege să propună către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adoptarea unor astfel de decizii pentru unificarea practicii, aşa-numitele recursuri în interesul legii care odată publicate în Monitorul Oficial au valoare obligatorie.
Cei de la DNA susţin că există două orientări pentru instanţele de judecată. O parte dintre judecători resping solicitările de eliberare condiţionată formulate ulterior intrării în vigoare a actualelor Coduri Penale în care una dintre obligaţii pentru eliberarea condiţionată este plata prejudiciului şi constată că nu s-a făcut acest lucru, atunci se respinge cererea de eliberare condiționată, chiar dacă faptele pentru care deţinutul este condamnat sunt anterior februarie 2014.
Există şi o altă orientare pentru fapte săvârşite anterior intrării în vigoare a noului Cod Penal, dar pentru care solitarea de eliberare condiţionată este formulată dupa februarie 2014. Sunt judecători care consideră că legea veche este mai favorabilă aşadar nu mai iau în considerare această condiție a plății prejudiciului şi dispun admiterea acestor solicitări chiar dacă prejudiciului nu a fost achitat.
Rămâne de văzut dacă această propunere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi înaintată către Instanţa Supremă şi când se va da o soluţie la această solicitare venită din partea DNA de a nu se mai aproba eliberarea condiţionată în baza procedurii penale vechi, ci doar in baza procedurii penale noi.