Județele cu cele mai multe defrișări ilegale au cei mai puțini condamnați

Se fură mult din pădurile României - cam şase hectare de arbori pe oră, arată statisticile. Totuşi, se face prea puţin pentru ca vinovaţii să fie aduşi în faţa justiţiei. Este concluzia la care au ajuns chiar procurorii. Au observat că în judeţele cu defrişări masive au fost deschise puţine dosare penale - doar 500 în ultimii cinci ani. Multe dintre ele nici mărcar nu au ajuns în faţa instanţei.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Cele mai multe păduri sunt puse la pământ în Argeş, Bacău, Mureş şi Bihor. Paradoxal, exact în aceste judeţe au fost cele mai puţine persoane condamnate pentru defrişări ilegale, arată statisticile Parchetului General.

„Realitatea este că majoritatea dosarelor care au fost instrumentate au survenit constatării unor fapte mai mărunte, a tăierii a doi, trei arbori. Nu poţi să trimiţi pe cineva în judecată pentru o faptă foarte măruntă”, spune Augustin Lazăr, procurorul general al României.

„Ceea ce trebuie să remarcăm în domeniul silvic este o discrepanţă între judeţe. Avem judeţe în care numărul dosarelor este de ordinul zecilor şi judeţe împădurite, cu multe probleme, în care numărul acestora este de 4-6. În altă ordine de idei, prejudiciile mărunte care au fost identificate şi sancţionate”, spune Mircea Duţu, director al Institutului de Cercetări Juridice.

De exemplu, în nordul Moldovei, în Suceava, doar patru dosare s-au încheiat printr-un act de acuzare. Organizaţiile pentru protecţia mediului au identificat însă cel puţin 800 de cazuri de defrişări ilegale.

„Activitatea organelor judiciare nu este mulţumitoare. Noi trebuie să ne gândim începând de la şeful de post, şeful polţiei, poliţistul sau jandarmul, pădurarul care prinde. Trebuie să vedem modul de acţiune al tuturor acestor factori”, adaugă procurorul general al României.

La nivel internaţional, furturile din păduri creează un prejudiciu de 250 de miliarde de dolari. O creştere cu aproape 30% faţă de anul trecut. Autorităţile spun că resusele lor pentru a lupta cu hoţii de lemn sunt mult mai mici - nici 10% din profitul infractorilor.

Ieri, Augustin Lazăr a anunțat că defrişările masive şi necontrolate vor fi cercetate de magistraţi specializaţi pe probleme de mediu. Procurorul general al României spune că pentru a-i pedepsi pe cei care taie ilegal pădurile, judecătorii, dar şi procurorii au nevoie de pregătire specială.