Judecător: Decizia CCR care-l obligă pe Iohannis să semneze revocarea şefei DNA conţine o eroare materială
Decizia CCR, care îl obligă pe şeful statului să semneze decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, conţine o eroare materială. E ceea ce spune un profesor de la Facultatea de Drept din Universitatea Bucuresti, care atrage atenţia asupra faptului că CCR nu-i poate spune preşedintelui şi ce trebuie să facă în privinţa revocării procurorului-şef al DNA. Profesorul universitar Marieta Avram ne îndeamnă să ne uităm mai atent la sintagma "general obligatorie". Mai spune că judecătorii CCR trebuie să se autosesizeze şi să remedieze eroarea, pentru că esta una ilegală.
Judecătorul Marieta Avram atrage atenţia asupra faptului că singurul text care se referă la faptul că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii este alin. 4 al art. 147 şi acesta are în vedere, în tot cuprinsul lui, numai deciziile prin care Curtea Constituţională se pronunţă asupra neconstituţionalităţii unor acte normative. Prin urmare, numai aceste decizii, potrivit Constituţiei, sunt "general obligatorii", iar nu toate deciziile sau actele pe care Curtea Constituţională le dă în exercitarea atribuţiilor pe care art. 146 din Constituţie i le conferă, care sunt mult mai multe, aşa cum este şi atribuţia de la lit. e în sensul soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţi publice.
Citește și ”Iohannis se pregătește pentru ce e mai rău. Joacă la totul sau nimic.”
"Art. 31 alin 1, din legea 47 din 1992 prevede că:
- decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie. Aşadar, numai o asemenea decizie este, potrivit Constituţiei, înzestrată cu cele două calităţi: definitivă şi obligatorie, cu precizarea că este singura general obligatorie, potrivit art. 147, alin 4 din Constituţie.
- În schimb, în materia soluţionării conflictului juridic de natură constituţională, art. 36 din legea 47 din 1992, are o redactare diferită, expresivă şi neechivocă, stabilind expres că "Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea în Moniorul Oficial.
Prima concluzie care se impune cu puterea evidenţei este că regimul juridic al unei asemenea decizii atât potrivit Constituţiei, cât şi potrivit propriei legi de organizare şi funcţionare a CCR exclude caracterul ei general obligatoriu: decizia prin care se soluţionează un conflict juridic de natură constituţională este definitivă, dar nu este nici general obligatorie, nici obligatorie", mai scrie Marieta Avram.
"Prin ipoteză, decizia în discuţie nu poate să fie general obligatorie, pentru că obiectul chestiunii asupra căreia CCR s-a pronunţat este limitat la conflictul punctual dintre părţile clar determinate, cu privire la o chestiune clar delimitată şi cu privire la o problemă individuală, iar nu generală: revocarea sau nu din funcţie a unei anumite persoane individualizate, revocarea fiind prin ipoteză un act administrativ individual. Deci, în raport cu obiectul conflictuluui şi cu părţile în conflict, o asemenea decizie nu poate dobândi o vocaţie generală", mai explică judecătorul.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Marieta Avram concluzionează că partea din considerente şi din dispozitivul CCR care stabileşte că decizia nr 358 din 2018 este general obligatorie constituie o gravă şi evidentă eroare, care încalcă art. 147 alin 4 din Constituţie şi art. 36 din legea 42 sdin 1992.
"Este de dorit ca însăşi CCR să se sesizeze din oficiu şi să dispună îndreptarea acestei grave şi evidente erori sau la sesizarea părţii interesate, să lămurească dispozitul deciziei", scrie judecătorul în bizlawyer.ro.
Augustin Zegrean, la Digi24: "General obligatorie înseamnă opozabilă erga omnes - opozabilă tuturor, toţi cei care se supun legislaţiei, trebuie să respecte deciziile CCR".
„Codul de procedură prevede posibilitatea îndreptărilor erorilor materiale sau cum zice doamna profesor: se poate lămuri decizia, e o practică destul de frecventă la instanţe, părţile au dreptul să ceară lămurirea dispozitivului dacă e neclar.
În ce priveşte cele spuse de dna profesor, nu cred că e prof de drept constituţional, dar, aparent, se pare că are dreptate pentru că de regulăCCR nu spune cum se iese din conflict.
CCR spune doar că există sau nu conflict de natură constituţională şi modul de ieşire din conflict trebuie să-l stabilească părţile aflate în conflict, CCR se adresează unor instituţii importante ale statului, care se presupune că ştiu ce au de făcut.
CCR nu judecă oameni, Curtea judecă legi, situaţii complicate, de aceea în deciziile CCR nu veţi găsi să spuna Curtea cine ce trebuie să facă. De data aceasta Curtea a spus: probabil că e bine aşa. În orice caz, caracterul general obligatoriu al deciziei nu se se schimbă.
General obligatorie înseamnă opozabilă erga omnes - opozabilă tuturor, toţi cei care se supun legislaţiei, trebuie să respecte deciziile CCR. Termenul e folosit de Constituţie”, a explicat la digi24 judecătorul Augustin Zegrean.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
