Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectele de lege adoptate în Parlament ce modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală. ÎCCJ contestă articolele prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial fusese stabilit la 250.000 de lei în Senat, și sunt reintroduse interceptările SRI în dosarele penale, inclusiv pentru fapte de corupție, evaziune fiscală și fraude cu fonduri europene.
„La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secții Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispozițiile art.146 lit.a) din Constituția României, republicată și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:
- neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
- neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:
- neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;
- neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii;
- neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11 ) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil
- neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
- neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11 ) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).
După redactare, hotărârile Secțiilor Unite vor fi publicate în integralitatea lor pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro”, arată comunicatul ICCJ.
Fără prag valoric la abuzul în serviciu
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat miercuri că proiectul de modificare a Codului Penal a plecat de la Guvern cu varianta fără prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu, ţinând cont de exigenţele, din punctul de vedere al integrităţii, pentru funcţia publică. El spune că problema nu a fost lămurită până la capăt „nici în doctrină şi nici în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, făcând trimitere la decizia CCR care obligă Parlamentul să pună un prag valoric la abuzul în serviciu.
În decizia nr. 392/2017, Curtea Constituțională „consideră necesară instituirea unui prag al pagubei” în privința infracțiunii de abuz în serviciu și obligă parlamentul să impună un prag valoric. „Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu”, se stipulează în paragraful 56 al deciziei CCR nr. 392/2017.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 191 de voturi „pentru”, 66 „împotrivă” şi 12 abţineri, proiectul de lege care modifică Codul penal, în forma Guvernului, care nu prevede un prag de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu.
Reintroducerea interceptărilor SRI pe mandat de siguranță națională în dosarele penale
Proiectul care modifică Codul de Procedură Penală introduce , între altele, un articol nou, care a fost controversat, referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Potrivit celor adoptate, „înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări”.
Infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunilor de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.
De asemenea, în acest caz trebuie respectate şi prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări. Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, mai prevede proiectul adoptat.
Iniţial, în Comisia juridică, a fost aprobat un amendament, introdus de parlamentarii PNL, PSD şi UDMR, prin care se excludea folosirea acestor înregistrări în cazul infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate, dar după o dezbatere de două ore preşedintele comisiei, Laura Vicol, a anunţat că, în urma unei decizii în coaliţia de guvernare, toate amendamentele sunt retrase, fiind aprobat un raport cu forma proiectului venită de la Guvern.
Predoiu, a declarat că amendamentul Guvernului privind folosirea tehnicii SRI de interceptare audio-video în cazul faptelor de corupție nu afectează prevederea în sine, ci introduce o procedură de contestare a acestor probe în dosarul penal, obținute prin mandat de siguranță națională. El spune că „am urmat pas cu pas prescripțiile CCR” iar Guvernul „nici n-a adăugat, nici n-a scăzut”.
Scandal în Coaliție
Introducerea unui prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu a stârnit un scandal în spațiul public și în societatea civilă, urmat de reacția liderilor politici. În cele din urmă, Comisia Juridică a Camerei Deputaților, după ce ministrul Predoiu a propus un nou prag de 9.000 de lei, a renunțat la orice prag, astfel dând posibilitatea ca prevederile să fie contestate la Curtea Constituțională.
Senatorul PNL Cristian Țăgârlaș, președintele Comisiei Juridice din Senat, a declarat miercuri la Digi24 că pragul de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu a fost stabilit „în coaliție” și comunicat membrilor comisiei, care și l-au „însușit” și l-au introdus în proiectul de lege. Țăgârlaș afirmă că nu știe cine a propus valoarea pragului, dar spune că este o decizie politică pe care și-a asumat-o. În privința nivelului, care este mai mare decât pragul de 200.000 de lei, propus în OUG 13 din 2017, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, senatorul a făcut trimitere la inflație și la creșterea prețurilor.
Editor : Alexandru Costea
