Paguba produsă patrimoniului CN Poşta Română este estimată la 6.583.000 de euro
Prin aceeaşi decizie a Tribunalului Bucureşti au fost condamnaţi şi fostul director executiv economic al Companiei Naţionale Poşta Română, Emanoil Lepădatu, fostul director executiv pentru dezvoltare strategică, Andrei Marinescu, şi fostul şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, Vasile Bărbuleţ, toţi trei primind tot câte zece ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu.
Conform hotărârii menţionate, cei patru foşti directori trebuie să achite Companiei Naţionale Poşta Română 6.583.000 de euro cu dobânda legală aferentă de la data săvârşirii infracţiunii şi până la achitarea integrală a debitului.
Decizia Tribunalului Capitalei poate fi contestată cu apel.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2008, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, în calitate de directori, şi Bărbuleţ Vasile, în calitate de şef departament, "şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul organizării şi derulării achiziţiei şi implementării unor produse informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru".
Produsele au fost cumpărate la un preţ supraevaluat de 12 ori, în lipsa fondurilor proprii aferente şi fără îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor contractuale de către furnizor, paguba produsă patrimoniului CN Poşta Română fiind estimată la 6.583.000 de euro, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.
"În mod concret, Bărbuleţ Vasile, Marinescu Andrei, Lepădatu Emanoil şi Toader Dan Mihai, cu intenţie, au contribuit la adoptarea unei proceduri de achiziţie publică nelegale, sens în care au propus, respectiv au avizat şi aprobat achiziţia produselor software cu încălcarea prevederilor OUG nr. 34/2006, întrucât s-a recurs la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi nu erau întrunite condiţiile specifice acestei proceduri, iar pe piaţa IT existau mai multe produse realizate de diverse companii care îndeplineau cerinţele C.N. Poşta Română S.A. şi, astfel, se impunea efectuarea achiziţiei prin licitaţie", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că, în realitate, nu a existat o negociere propriu-zisă cu reprezentanţii companiei furnizoare care să ducă la diminuarea considerabilă a preţului produselor achiziţionate, ci s-a urmărit doar întocmirea unor înscrisuri justificative în mod formal. Contractul avea în vedere achiziţionarea unei cantităţi de produse mult mai mari decât necesarul real al companiei.