Firmele mici şi mijlocii, vizate de hackeri

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Pentru un hacker cea mai simplă metodă de a transfera banii din contul firmelor mici şi mijlocii în propriile buzunare este atacarea computerelor de pe care administratorii fac tranzacţii bancare. Utilizatorii sunt păcăliţi uşor să deschidă anumite mesaje electronice sau să acceseze pagini necunoscute. 300 de patroni au depus într-un an plângere la poliţie.

„Suntem destul de îngrijoraţi cu privire la rapiditatea propagării fenomenului. Atragem atenţia conducătorilor IMM-urilor dar şi angajaţilor să aloce un minim timp să instruiască personalul în materie de utilizate a spaţiului cibernetic, online”, spune un ofițer de la crimă organizată.

Hackerii şi-au făcut o ţintă din IMM-uri pentru că sunt singurele companii care rulează zilnic bani prin internet banking şi nu direct la ghişeul unei banci aşa cum fac marile companii.

Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică: IMM-urile sunt mai vulnerabile pentru că investesc puţin în protejarea sistemelor informatice. Unul din principalii vectori de infecţie sunt ataşamentele venite la mailuri.Aatacatorul spune: „Aveți ataşat un ordin de plată. Confirmă deschiderea”. Când se deschide, se livrează virusul.

„Pagina specifică de online banking este clonată. Atunci când utilizatorul o accesează şi introduce user şi parolă are de a face cu o pagină administrată de răufăcători. Când introduce user şi parola, acestea ajung în posesia altor persoane”, spune un ofițer de la crimă organizată.

Până acum, infractorii cibernetici au reuşit să fure peste un milion de euro. Ca să-i prindă, ofiţerii şi procurorii români colaborează cu colegii lor din Europa. Viruşii sunt analizati în laboratoare din străinătate, iar după ce sunt închise cazurile, rezultatele ajung şi la bănci pentru ca sistemele informatice de securitate să fie îmbunătăţite. Chiar dacă în cele mai multe situaţii vina aparţine clientului neglijent, până acum băncile au plătit integral pagubele.