Firmele mici şi mijlocii, vizate de hackeri

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Pentru un hacker cea mai simplă metodă de a transfera banii din contul firmelor mici şi mijlocii în propriile buzunare este atacarea computerelor de pe care administratorii fac tranzacţii bancare. Utilizatorii sunt păcăliţi uşor să deschidă anumite mesaje electronice sau să acceseze pagini necunoscute. 300 de patroni au depus într-un an plângere la poliţie.

„Suntem destul de îngrijoraţi cu privire la rapiditatea propagării fenomenului. Atragem atenţia conducătorilor IMM-urilor dar şi angajaţilor să aloce un minim timp să instruiască personalul în materie de utilizate a spaţiului cibernetic, online”, spune un ofițer de la crimă organizată.

Hackerii şi-au făcut o ţintă din IMM-uri pentru că sunt singurele companii care rulează zilnic bani prin internet banking şi nu direct la ghişeul unei banci aşa cum fac marile companii.

Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică: IMM-urile sunt mai vulnerabile pentru că investesc puţin în protejarea sistemelor informatice. Unul din principalii vectori de infecţie sunt ataşamentele venite la mailuri.Aatacatorul spune: „Aveți ataşat un ordin de plată. Confirmă deschiderea”. Când se deschide, se livrează virusul.

„Pagina specifică de online banking este clonată. Atunci când utilizatorul o accesează şi introduce user şi parolă are de a face cu o pagină administrată de răufăcători. Când introduce user şi parola, acestea ajung în posesia altor persoane”, spune un ofițer de la crimă organizată.

Până acum, infractorii cibernetici au reuşit să fure peste un milion de euro. Ca să-i prindă, ofiţerii şi procurorii români colaborează cu colegii lor din Europa. Viruşii sunt analizati în laboratoare din străinătate, iar după ce sunt închise cazurile, rezultatele ajung şi la bănci pentru ca sistemele informatice de securitate să fie îmbunătăţite. Chiar dacă în cele mai multe situaţii vina aparţine clientului neglijent, până acum băncile au plătit integral pagubele.