Comisia Europeană, noi critici pe tema justiției din România, la pachet cu avertizări în privința economiei

Avertismente şi critici transmise României azi, de la Bruxelles, într-o analiză a situaţiei economice şi politice din ţara noastră. Comisia Europeană a publicat recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2018. E vorba despre analiza anuală a politicilor naționale, care vine la pachet cu o serie de recomandări pentru Guvern. În raport sunt câteva mențiuni și la adresa justiției, pentru că există totuși o legătură între buna funcționare a justiției, statul de drept și mersul economiei.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

E un limbaj mai dur decât în anii anteriori cu privire la situaţia justiţiei şi a luptei anticorupţie. Asta pentru că Bruxellesul spune că reforma judiciară şi lupta anticorupţie din România sunt extrem de relevante pentru ce se întâmplă cu mediul economic din ţara noastră. În acest sens, Comisia atenţionează că evenimentele din ultimul an au pus sub semnul întrebării progresele făcute de România în reformarea sistemului său judiciar şi în combaterea corupţiei la nivel înalt.
Un alt avertisment spune că independenţa justiţiei e pusă sub semnul întrebării şi că instituţiile din acest sistem se confruntă cu presiuni, lucru valabil şi pentru legile responsabile de lupta împotriva corupţiei.
Despre Strategia Naţională Anticorupţie, cea care se referă la perioada 2016-2020, executivul european spune că s-au făcut nişte paşi înainte la nivel tehnic, dar că e nevoie de un sprijin politic mai puternic, dat fiind că problemele legate de corupţie în sectorul public persistă la toate nivelurile şi sunt principalele frâne pentru mediul de afaceri.
Comisia Europeană vorbeşte şi despre problema României cu achiziţiile publice, care e legată şi ea de lupta împotriva corupţiei. România a înregistrat unele progrese la acest capitol, dar încă sunt restanţe. Printre problemele care rămân se numără controlul fraudelor în achiziţiile publice. Dă şi exemple Comisia Europeană. Principalele provocări se referă în special la investițiile mari în infrastructura de sănătate din spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova.

Ce spune Comisia Europeană despre direcţia în care ne îndreptăm cu economia?

Comsia Europeană a emis un avertisment dur pentru România, țară care „nu a făcut nimic eficient să țină sub control deficitul structural”. Din contra, am deviat mult de la ținta de 1% din PIB.
În 2017, deficitul structural a fost de 3,3% din PIB, potrivit Comisiei.

Se face referire și la schimbările din sistemul de pensii. Experții europeni cred că reducerea contribuției pentru Pilonul II ar putea afecta piața de capital. Știm că aceste fonduri de pensii sunt mari jucători investiționali în piață.
Comisia vine cu recomandări clare pentru noi: să respectăm limitele deficitelor asumate, este nevoie de asigurarea unui salariu minim pe baza unor criterii obiective și, poate cel mai important, creșterea predictibilității. Este ceva pe cale de dispariție la noi în țară, unde se schimbă codul fiscal de pe o zi pe alta. Evident, Comisia subliniază importanța proiectelor mari de infrastructură, asta vrem și noi, dar rămâne întrebarea, de unde bani, dacă toți se duc pe salarii și pensii?

CE: Reducerea contribuțiilor la Pilonul II lovește în piața de capital

Comisia Europeană ne arată cartonaș galben pe tema deficitului bugetar

Recomăndari CE:

- corectarea abaterilor de la obiectivul bugetar pe termen mediu
- aplicarea integrală a cadrului fiscal
- consolidarea colectării taxelor
- finalizarea reformei venitului minim de incluziune
- îmbunătățirea dialogului social
- creșterea predictibilității
- prioritizarea proiectelor de infrastructură de mari dimensiuni
- îmbunătățirea transparenței și eficienței achizițiilor publice
- consolidarea guvernanței corporative a companiilor de stat>

O primă replică a venit de la Bucureşti prin vocea preşedintelui Senatului. Călin Popescu Tăriceanu a minimalizat importanţa criticilor venite de la Bruxelles. „Sunt foarte curios, v-aș întreba: aceste rapoarte ce impact au ele în alte țări? În România e ca și cum D-zeu a coborât pe pământ și noi nu avem altă situație decât să ne aliniem la ce spune Dumnezeu!”, a spus al doilea om în stat.