Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, România va trebui să elaboreze o politică externă echilibrată față de Statele Unite, care să sublinieze valoarea sa geopolitică. Acest lucru nu poate fi făcut de un președinte care își primește ordinele de marș de la Moscova, comentează cotidianul israelian Haaretz.
„La aproximativ un an după ce Mihail Gorbaciov a introdus perestroika și glasnostul în Uniunea Sovietică, în 1986, ministrul de externe israelian de atunci, Șimon Peres, s-a întâlnit cu dictatorul român Nicolae Ceaușescu la București”, își începe Haaretz argumentarea prin vocea editorialistului său Alon Pinkas, fost diplomat și consilier al premierilor Ehud Barak și Șimon Peres.
La întrebarea de ce România nu introduce glasnostul, Ceaușescu i-ar fi răspuns lui Peres, nedumerit, că „Deschiderea limitată a unei ferestre nu va duce la intrarea aerului proaspăt, ci va face ca furtuna brutală de afară să dărâme toată casa”.
Schimbarea s-a produs, în decembrie 1989, și de atunci România nu a mai privit înapoi. Până acum, scrie editorialistul Haaretz.
„Mă îndoiesc că vreun român care citește aceste rânduri vrea să-și amintească de domnia de teroare a lui Ceaușescu și de brutalitatea poliției secrete, dar iată analogia: Dacă România își deschide fereastra doar un pic pentru a permite candidatului de extremă dreaptă, extremist și puternic pro-Moscova Călin Georgescu să devină președinte, casa românească va fi în cele din urmă măturată de Rusia”, explică Pinkas.
„Duminică, românii au o alegere extrem de clară în turul doi al alegerilor prezidențiale. Alegeți candidatul Uniunii Salvați România, Elena Lasconi, un candidat democrat-liberal, orientat spre Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite, pro-Israel, care promite continuitate și o anumită stabilitate. Sau alegeți-l pe Georgescu și ipotecați viitorul României la Moscova în loc de Bruxelles”.
Alon Pinkas amintește apoi în detaliu cum, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la Primul Război Mondial, traiectoria politică a României s-a îndreptat treptat dinspre estul otoman către Europa Centrală și de Vest emergentă. Explică anul 1866, în care Constituția lui Carol de Hohenzollern s-a bazat aproape în întregime pe constituțiile occidentale.
„În 1916, România a intrat în război de partea Aliaților. Dar în timpul perioadei interbelice tumultoase din 1919-1939, linia sa de falie politică a semănat cu cea din Germania, Franța, Italia, Austria și alte țări: o luptă între democrația parlamentară și autoritarism. România se confruntă astăzi cu aceeași falie”, explică editorialistul Haaretz.
Extrema dreaptă
„Alegerile din 1928, un eveniment democratic model, au fost câștigate de Iuliu Maniu - care este considerat pilonul democrației românești. Cu toate acestea, în anii 1930, imitând Germania, Austria și Italia, extrema dreaptă a câștigat popularitate printr-un amestec toxic de naționalism, spiritualitate ortodoxă și antisemitism fundamental. Acestea sunt exact aceleași atribute ale extremei drepte moderne din România, care nu a reușit să obțină o majoritate, dar a înregistrat totuși câștiguri importante în alegerile parlamentare de duminică”.
„După căderea lui Ceaușescu în 1989, România a pornit pe calea integrării în Europa în contextul realității post-sovietice. În martie 2004, a aderat la alianța militară NATO în ceea ce a fost numit al doilea val de extindere (primul a avut loc cu cinci ani mai devreme), alături de Bulgaria, Slovacia, Slovenia și cele trei state baltice - Estonia, Letonia și Lituania. În ianuarie 2007, la capătul unui proces de aderare de 12 ani, România a aderat la UE împreună cu Bulgaria”.
Revenind la alegerile prezidențiale din acest an, editorialistul Haaretz amintește cum primul tur prezidențial s-a încheiat cu o surpriză majoră: puțin cunoscutul Georgescu a condus detașat, cu 22,9% din voturi, forțând desfășurarea turului doi duminică împotriva lui Lasconi.
„România a organizat alegeri generale în această săptămână, iar întrebarea centrală nu a fost doar alegerea unui nou parlament. Aceasta a pus în discuție o enigmă crucială: va continua România să fie ferm ancorată în Occident și să facă parte din sfera euro-atlantică, sau va redeveni un satelit rusesc pe orbita lui Vladimir Putin?”
Poziția geopolitică a României - un membru NATO care se învecinează cu Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Marea Neagră - este de așa natură încât visele și iluziile lui Putin de a crea o sferă de influență asemănătoare Pactului de la Varșovia, din era sovietică, o fac ideală pentru a fi cooptată și controlată pentru politica sa externă.
Moscova
„Putin ar fi încântat să creeze o axă româno-ungară rebelă, perturbatoare și vociferantă în inima NATO - exact ceea ce s-ar întâmpla dacă Georgescu câștigă duminică”, scrie Haaretz.
„Acesta este motivul pentru care Moscova este atât de puternic implicată în alegeri printr-o campanie de trafic de influență a sute de clipuri de dezinformare și dezinformare care își au originea în Rusia”.
Alon Pinkas explică apelurile la crearea unei majorități pro-europene din aceste zile, în jurul candidatului Elena Lasconi și comentează legătura directă dintre creșterea ultranaționalismului și a extremismului în politica românească și propaganda rusă și campaniile de interferență în rețelele sociale care diseminează informații eronate.
„O victorie a lui Georgescu ar însemna în mod inevitabil instabilitate și fragmentare în cadrul NATO, tocmai când alianța trebuie să elaboreze o politică ucraineană, având în vedere ostilitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, față de Kiev. Georgescu însuși a negat că dorește să se retragă din alianță, explicând în schimb că România trebuie să renegocieze condițiile de aderare la NATO”.
Haaretz vine și cu o explicație tehnică - țările nu pot negocia cu adevărat termenii aderării lor. Odată ce o țară aderă la NATO, aceasta este obligată să respecte cele 14 articole ale tratatului. O țară poate să nu respecte deciziile alianței, să nu respecte angajamentele financiare privind cheltuielile de apărare sau să dezbată decizii ad hoc. Dar nu poate negocia condițiile de aderare.
„În al doilea rând, și mai important”, spune Haaretz, „Putin nu ar dori ca România să părăsească NATO, ci mai degrabă, la fel ca Ungaria, să semene discordie și haos din interior. Georgescu ar fi reprezentantul lui Putin pentru haos atât în NATO, cât și în UE”.
„În plus, având în vedere că viitoarea administrație americană este suspicioasă față de NATO și între indiferență, nerăbdare și ostilitate față de Ucraina, România va avea nevoie de UE și NATO ca scut și descurajare împotriva Rusiei. În același timp, va trebui să elaboreze o politică externă echilibrată față de Statele Unite, care să evidențieze valoarea sa geopolitică. Acest lucru nu poate fi realizat de un candidat care primește ordine de la Moscova. Acesta este motivul pentru care, având în vedere imprevizibilitatea lui Trump cu privire la Ucraina și NATO, turul doi al alegerilor de duminică din România este important”, conchide editorialistul cotidianului israelian .
Editor : S.S.
