Exclusiv Fostă studentă a lui Bulai: În SNSPA există o „rețea a șoaptelor”. Studentele se avertizau reciproc despre profesorii abuzatori

Adela Alexandru, fostă studentă a lui Alfred Bulai, își amintește la Interviurile Digi24.ro cum studentele erau avertizate de la o generație la alta despre profesorii la care trebuie să aibă grijă cum se îmbracă sau cum se comportă. Acum expertă în egalitate și gen la Centrul FILIA, Adela explică pașii pe care trebuie să îi urmeze fiecare student care simte că se află în fața unui abuz și că un profesor a depășit limitele didactice.

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Ema Stoica: În momentul în care tu ai intrat în SNSPA, știai despre aceste legende sau ai avut prietene colege care au trecut prin astfel de cazuri de abuz?

Adela Alexandru: Da, întotdeauna a existat la SNSPA această, cum să spun, „rețea de șoapte”, în sensul în care studentele se avertizau între ele, să aibă grijă cum se îmbracă la anumite cursuri, cum se comportă cu anumiți profesori bărbați. Au existat din totdeauna, nu cred că doar la SNSPA, ci acest fenomen este unul larg răspândit în universități, mai ales acolo unde nu există o cultură a consimțământului și nu există o foarte mare atenție acordată subiectului hărțuiri sexuale.

În aceste situații studentele se avertizează între ele să fie atente, să aibă grijă. Cultura aceasta a șoaptelor, cultura aceasta a zvonurilor nu este suficientă, ci este nevoie de mult mai mult de atât. Universitățile sunt responsabile să creeze un spațiu sigur pentru întreaga comunitate academică, în așa fel încât în momentul în care te duci la cursul să nu te duci cu teamă, să te duci cu rușine.

„Rețeaua șoaptelor”

Ema Stoica: Profesorii din SNSPA știau de astfel de abuzuri?

Adela Alexandru: La SNSPA a mai exista un caz. Profesorul Stanciugelu care de asemenea a fost reclamat în Comisia de Etică și care a și fost suspendat. Impresia mea este că, așa cum această „rețea a șoaptelor” funcționează în rândul studentelor și studenților și cu aceste zboruri merg dintr-o parte în alta și cadrele didactice aud aceleași tipuri de lucruri. Reacția pe care aceștia o au sau nu au, bineînțeles că este cât se poate de subiectivă.

Ema Stoica: De ce ajung studentele într-un astfel de punct? Este o întrebare pe care și-au pus-o foarte mulți după ce au citit acea anchetă a Snoop. De ce nu au existat sesizări către profesori?

Adela Alexandru: Climatul care există în universitate, cultura care există în universitate influențează foarte mult raportarea. În ultimii ani, plângerile cu privire la fapte de violență bazată pe gen au crescut ca urmare a faptului că discutăm mai mult despre asta la nivel de societate. La nivelul societate, același lucru se întâmplă și în universități. În momentul în care nu se vorbește despre subiectul acesta, ci este considerat mai degrabă o problemă invizibilă sau un subiect tabu; în momentul în care nu știi exact care sunt pașii pe care să-i urmezi ca să raportezi un astfel de caz, există foarte multe șanse ca persoanele care trec prin astfel de situații, de a de abuz de orice fel să nu raporteze.

Pe de altă parte, teama de repercusiuni, precum și fenomenul blamării victimelor în spațiul public duc la tăcere. Adesea, când auzim în spațiul public astfel de situații despre abuz, persoanele sunt mai degrabă blamate.

Dincolo de asta, există o diferență de putere foarte mare. În momentul în care tu ești încă studentă și ești la mâna profesorului până la mâna profesorului care te-a hărțuit, acesta te notează, te evaluează, îți poate fi membru în comisia de licență sau de disertație, sau de doctorat. Sunt mecanisme care dețin mai degrabă în tăcere.

Ce pot face victimele

Ema Stoica: Cum ajunge o studentă sau un student să își seama că este victimă? Ce ar trebui să facă dacă are niște semne de întrebare?

Adela Alexandru: Este foarte important ca persoanele care prin astfel ce parcurgă documentele interne care există în universitate. Codul de Etică este una dintre primele resurse care poate fi accesată.

Codul de etică de regulă există pe site-urile universităților, fiindcă de asta este foarte important dacă acea persoană poate să înceapă să strângă niște probe. Trebuie studiat și văzut exact care este perioada în care poate depune o plângere, unde o depune și această plângere să fie cât mai detaliată cu putință. Este important dacă există niște persoane în care ar avea mai multă încredere. Să caute un cerc de susținere, fie că vorbim despre o lege sau cadre didactice mai prietenoase. Mai mult decât atât, să vedem în ce măsură există și alte persoane care trec prin fix aceleași tipuri de experiențe, poate cu fix aceeași persoană.

Sociologul și profesorul SNSPA Alfred Bulai a fost acuzat de mai multe foste studente de hărțuire sexuală, manipulare și bullying în timpul cursurilor și perioadei de practică, a arătat o anchetă a jurnaliștilor de la Snoop.ro.

„Dacă îți zic să te dezbraci, te dezbraci?”, se aude profesorul spunându-i unei studente într-o înregistrare făcută de una dintre victime. Întrebat de jurnaliștii de la Snoop despre toate acestea, profesorul universitar dela SNSPA a negat că ar fi făcut astfel de afirmații.

Între timp, SNSPA a anunțat, marți, că îl va suspenda pe Alfred Bulai din toate funcțiile și că va colabora cu Poliția în acest dosar.