Regele Mihai a încercat să revină în țară după căderea comunismului, însă a fost ținut departe de România chiar de președintele de atunci, Ion Iliescu. Din 1989 și până în 1997, când Emil Constantinescu a câștigat alegerile prezidențiale, Regele Mihai a fost umilit de autoritățile române, care l-au tratat ca pe un intrus chiar în propria lui țară.
În 1990, Regele Mihai a venit în România, împreună cu familia. Au aterizat pe Aeroportul Otopeni, apoi s-au îndreptat spre Curtea de Argeș, unde voiau să petreacă Sărbătorile. Însă pe autostrada București-Pitești, autoritățile au pus un baraj, au acuzat Familia Regală că a pătruns clandestin în țară, le-au confiscat pașapoartele și i-au expulzat din România.
Prima dată când Regelui Mihai i s-a permis să vină în țară a fost în 1992, în apropiere de Paște. Nu i s-a permis însă să susțină un discurs în Parlament, așa că Regele s-a adresat poporului de la balconului camerei sale de hotel. Un milion de oameni din toată țara au venit să îl vadă pe Suveran, iar primirea impresionanta de la Bucureşti a scindat şi mai mult societatea românească, mai ales după ce Radu Câmpeanu, presedinte al PNL i-a propus regelui Mihai să candideze la alegerile prezidenţiale din partea liberalilor. Regele a refuzat categoric. Însă situația a fost un motiv ca autorităţile să blocheze din nou intrarea regelui în ţară, în anul 1994.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR, partid aflat la putere, au propus în parlament declararea regelui persoana non grata și ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat, printre care şi Dinu Patriciu.
În 1995, regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormântarea liderului ţărănist Corneliu Coposu.
„Gestul politicianist de interzicere a venirii regelui la înmormantare ne-a șocat pe noi, dar a fost iarăși o greșeala gravă, după părerea mea, a fost aceeași teamă”, afirmă Emil Constantinescu.
Abia în 1997, după schimbarea regimului politic de la Bucureşti, Convenția Democratică din România îi oferă Regelui un pașaport pe care scrie „cetățean român”.
„Lucrul ăsta s-a petrecut în ședința de guvern în care am luat parte și am fost cel care i-am dat telefon la Versoix și l-am anunțat de acest lucru”, își amintește Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti.
În anul 2001, președintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii și îl invită pe Regele Mihai la redeschiderea unei galerii de Artă, la Palatul Regal. I se adreseaza cu „Sire”.
În anul 2011, odată cu discursul istoric al Regelui în Parlamentul României, se consumă şi ultimul episod dintre cele două personalități politice: Regele Mihai I refuză mâna întinsă de Ion Iliescu.
Scriitorul Cristian Teodorescu a povestit, la Digi24, care era atmosfera din România, atunci când a sosit Regele Mihai, în 1992.
„În '92, aduna 1 milion de oameni în stradă. Era un moment neverosimil. Era de Paște, înainte de Paște și s-a anunțat că va veni Regele. Unii credeau, alții se îndoiau. Mai încercase să vină în țară, dar fusese fugărit la un moment dat pe autostradă, o chestie cumplită, care va rămâne ca o pată pe fruntea celor care și-au permis să facă chestia asta.
Atunci când s-a știut sigur că va veni, lumea a ieșit în stradă să îl întâmpine, cu de la sine voință. Era o atmosferă specială de emoție, gravitate și un început de altfel de speranță. Când Regele a plecat în exil, odată cu plecarea lui a fost exilată și democrația în România. Multă lume a avut impresia că atunci s-a terminat cu Ceaușescu, a venit și democrația. Principalul indicator că democrația nu revenise a fost comportamentul politicienilor față de Regele Mihai. Ei și-au dat seama că în momentul în care Regele se întoarce în țară, chestia asta pe ei, mai devreme sau mai târziu, o să îi dea la o parte.
În primii ani de după 1989, mă îndoiesc că România s-ar fi întors la monarhie. Securitatea, politicienii de dreapta și de stânga, mulți nu voiau ca Regele să ajungă la loc pe tron, fiindcă întoarcerea lui ar fi stricat multe socoteli. Ar fi făcut cu certitudine ca armata să i se alăture, iar serviciile ar fi fost puse cu botul pe labe.
A fost o mulțime uriașă care l-a condus pe Corneliu Coposu pe ultimul drum, dacă mai venea și Regele, nu ar mai fi fost loc pe străzile Bucureștiului de mulțimea de oameni. Pe acest val de simpatie și respect față de Coposu, pe acest val a câștigat Emil Constantinescu alegerile prezidențiale”, a povestit scriitorul Cristian Teodorescu la Digi24.