Ministrul ungar nu a vrut să discute cu presa, dar Valeriu Zgonea a calificat atitudinea ministrului drept una diplomatică și deschisă către aplanarea conflictului.
Referitor la implicarea ministrului în scandalul arborării steagului secuiesc, Zgonea a dorit să arate că nu vrea să acorde o prea mare importanță chestiunii, dar a precizat că poziția sa a fost una fermă, anume respectarea legilopr și Constituției României.
De asemenea, s-a discutat despre dorința maghiarilor și a celor din UDMR de a a elimina din Constituție sintagma de „stat național unitar”. Zgonea a sugerat că România nu va accepta o astfel de propunere.
„Sunt de acord că anumite retorici ale guvernului maghiar au depășit uzanțele diplomatice, am spus asta și domnului ministru”, a mai spus Zgonea. „Am cerut ministrului de extene ungar sa reitereze dorința noastră pentru o vizită a omologului meu în Parlamentul României, care ar putea detensiona anumite declarații pe care domnia sa le-a făcut”, a adăugat el.
„În acest moment eu cred ca aveam un fundament, vizita domniei sale este tocmai pentru a tempera declarațiile din statul vecin, este o vizită pe care o încadrez într-un moment important, delicat al celor două state”, a declarat Zgonea.
Drapelul secuiesc, miză electorală
Tensiunile româno-maghiare legate de arborarea drapelului secuiesc au o singură miză, de ambele părţi: pe cea electorală. Cel puţin aşa vede lucrurile presa străină. Fie că vorbim de publicaţii germane ca Der Spiegel, fie de presa elveţiană, pentru jurnalişti e clar. Şi pe politicienii maghiari şi pe cei români îi interesează doar voturile alegătorilor.
În opinia jurnaliştilor de la Der Spiegel, tensionarea relaţiilor româno-ungare pe seama steagului secuiesc i-ar putea aduce premierului ungar Viktor Orban aproape 400.000 de voturi ale etnicilor maghiari din România, care au şi cetăţenie ungară.
Guvernul Orban a exprimat clar că este reprezentantul politic al tuturor maghiarilor, inclusiv cei din afara graniţelor. (...) În războiul steagurilor, Guvernul Ponta încearcă să legitimeze reforma teritorială printr-o retorică naţionalistă. În isteria naţionalistă din cele două ţări apar foarte puţine voci ale înţelepciunii, scrie Der Spiegel.
Tot Der Spiegel scrie că, deşi ambele state sunt membre ale Uniunii Europene, s-au implicat într-o criză diplomatică adâncă.
Ambele părţi se ameninţă reciproc cu expulzarea ambasadorilor. Isteria naţionalistă ajută ambele Guverne în campania electorală, potrivit derspiegel.de.
Deutsche Welle, pe de altă parte, face şi o scurtă radiografie a celor două noi democraţii din Estul Europei.
Ca să abată atenţia de la propria incompetenţă şi de la problemele reale ale unei ţări sau naţiuni, ori din stupiditate şi convingere, anti-democraţii se joacă întotdeauna cu focul urii xenofobe, religioase, rasiste şi antisemite. Este ştiut faptul că atât la Budapesta, cât şi la Bucureşti, au ajuns la putere formaţiuni în parte rău certate cu spiritul, dacă nu şi cu litera democraţiei, subliniază deutschewelle.de.
Pe de alt parte, elveţienii de la Neue Zurcher Zeitung au pus acest scandal pe seama faptului că UDMR nu se mai află la guvernare.