Traian Băsescu: Există un risc de federalizare a Ucrainei. România nu recunoaște anexarea Crimeei și referendumurile din Lugansk și Donețk
Urmăriți principalele declarații ale președintelui:
Pozițiile stabilite astăzi sunt poziții care au fost deja exprimate și care au fost transmise în mod repetat în diverse ocazii către toate cancelariile europene și în SUA.
În ceea ce privește Ucraina, poziția României este că există un risc major de federalizare. Al doilea lucru, România crede că trebuie făcute negocieri între Kiev și reprezentanți ai minorității ruse. De altfel, vedeți că această soluție a fost aplicată și că urmarea discuțiilor dintre guvern și reprezentanții minorității ruse din Harkov nu a mai avut loc. Credem că guvernul din Ucraina trebuie să continue discuțiile și în Donețk și Lugansk.
România propune ca în situația în care se vor organiza negocieri internaționale, separatiștii să nu fie reprezentați.
Negocierea între Kiev și propriii cetățeni trebuie să se desfășoare intern, între guvern și minoritatea rusă.
Credem că minoritatea rusă nu este reprezetativă pentru Ucraina, nu trebuie să participe la negocieri internaționale. Am văzut că în Transnistria au fost incluși în negocieri separatiștii și de 20 de ani blochează discuțiile.
Pentru România, în eventualitatea în care, dacă Guvernul central va stabili o anumită linie care să vizeze dreptul de a păstra limba, cultura şi tradiţiile. În cazul în care în negocierile cu minoritatea rusă se vor face astfel de aranjamente, cerem categoric ca de aceleaşi drepturi să se bucure şi minoritatea română.
În opinia României, obiectivul Rusiei are două priorităţi. Una este federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin referendumurile din Lugansk şi Doneţk. Iar cel de-al doilea este împiedicarea alegerilor prezidenţiale de pe 25 mai să aibă loc. Rusia doreşte destabilizarea Ucrainei, pentru a o supune, integral sau parţial.
Guvernul de la Kiev trebuie să facă toate eforturile, făra vărsare de sânge pe cât posibil, în aşa fel încât alegerile prezidențiale să se desfăşoare pe tot teritoriul Ucrainei.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, preşedintele ales nu va fi legitim pentru toţi cetăţenii şi doi, înscăunarea unui preşedinte la care nu au participat două regiuni are semnificaţia pierderii teritoriale. Este esențial ca alegerile din 25 mai să se desfăşoare corect.
Propaganda rusă va profita de blocarea votului în cele două provincii, Lugansk şi Doneţk.
România nu recunoaşte anexarea Crimeei şi cele două referendumuri, pentru că sunt împotriva constituţiei Ucrainei.
Ucrainei trebuie să i se facă ofertă clară, prin semnarea acordului de asociere şi de liber schimb, după alegerile de pe 25 mai şi să i se dea o perspectivă europeană. Simpla intrare în vigoare nu însemnă o perspectivă apropiată.
Nu credem că Federația Rusă intenționează să invadeze Ucraina. A început să-și atingă și cel de-al doilea obiectiv legat de Ucraina, federalizarea și dezmembrarea țării. Cerem președintelui Putin să-și repspecte cuvântul. Credem că nu a spus adevărul când a anunțat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Nu credem că a făcut acest lucru.
Menținerea acestor trupe la frontiera de est, 40.000 de militari cu tehnică modernă și 25.000 în Crimeea au fost un formidabil element de presiune asupra Kievului și un suport extrem de puternic care a încurajat separatiștii să organizeze referendumurile.
Am afirmat în repetate rânduri că nu cred că președintele Federației Ruse nu-și rerspectă cuvântul. Se pare că am avut prea mjulta încredere.
Un alt element care pune sub semnul întrebării corectitudinea lui Vladimir Putin este apelul lui să nu se organzieze referendumuri pentru independență și unificarea cu Rusia. În realitate, ieri, înainte de a se încheia vorul, ministrul de Externe Serghei Lavrov a lăudat rezultatele referendumurilor, ceea ce îl pune pe președintele Putin într-o situație dificilă de a se constata că una spune și alta face.
În ceea ce privește Ucraina, soluția corectă, în opinia noastră, este ca această țară să obțină din nou garanții pentru integritatea teritorială și independență.
Acum, sub amenințarea armatei ruse, e greu să consideri că o țară atât de importantă e împinsă într-o zonă în care nu mai e stăpână pe întregul său teritoriu.
Este un rapt teritorial pe care România îl condamnă.
În ceea ce privește Republica Moldova, și eu și toți factorii de decizie am știut că în perioada 1-9 mai, dar și în continuare, vor exista provocări ale Federației Ruse în Republica Moldova.
Trebuie accelerat procesul de semnare a acordului de asociere și liber schimb, dacă e posibil tehnic pe 27 mai, dacă nu la consiliul din iunie.
Dacă se semnează în mai, se dă timp României și altor state, poate Poloniei, Cehiei, să ratifice acordul până la vacanța de vară. Ar fi un semnal extrem de puternic legat de atașamentul unor state față de Republica Moldova.
Am subliniat că trebuie utilizaţi banii europeni pentru realizarea de interconectare pe liniile electrice, finalizarea gazoductului şi extinderea acestuia pâna la Chişinau.
Scenariul cel mai rău pentru Republica Moldova ar fi o destabilizare a regiunii Odessa. Şi, astfel, Federaţia Rusă să poate ajunge să controleze teritoriul din Ucraina până la braţul Chilia, exact unde a fost graniţa României cu URSS-ul. Credem că acesta este unul dintre obiectivele Federaţiei Ruse.
Acum, în Odessa, se încearcă o regrupare a rusofonilor, în aşa fel încât să acţioneze la destabilizarea regiunii, însă sperăm că populaţia ucraineana să se opună.
Moldova este supusă unor riscuri de securitate, atât prin provocarile legate de Transnistria, dar nici Găgăuzia nu este extrem de liniştită, ca şi zona din estul Republicii Moldova, locuită de o minoritatea bulgară.
Avem nevoie de mult calm şi atenţie la provocări, pentru că nu estimăm că Rusia va trimite trupe, cu excepţia celor care sunt deja în Transnistria.
Traian Băsescu a apreciat că în Transnistria, în afara facilităţilor militare ruseşti, există 5000 de militari transnistreni bine instruiţi şi echipaţi.
Republica Moldova are nevoie să avanseze rapid şi să semneze cele doua acorduri. Moldova trebuie să se gândească că nici constituţia nu îi permite să aibă trupe de ocupaţie pe propriul teritoriu.
România este avocatul onest al Republicii Moldova în drumul ei către Uniunea Europeană.
Ca participant la ultimul Consiliu European, unde s-a discutat problema survolului avioanelor cu cetăţeni ruşi aflaţi pe lista neagră, România va acţiona în deplin acord cu regulile Uniunii Europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
