„Zeciuiala” percepută de oficiali guvernamentali, edili locali sau oameni de afaceri apropiaţi de factorii decizionali depăşeşte un miliard de euro în doar câteva dintre cele mai cunoscute cazuri de corupţie.
Contractele dintre statul român şi companiile Microsoft şi EADS fac obiectul celui mai mare dosar de corupţie instrumentat de procurorii români. Cu o valoare ce depăşeşte un miliard de euro, înţelegerile cu cele două companii ar fi fost parafate contra unor aşa-zise comisioane estimate la 60 de milioane de euro. O parte a anchetei a fost finalizată, iar patru oameni de afaceri implicaţi în scandal sunt deja judecaţi.
Ce ar fi putut face statul cu 1,2 miliarde de euro, dacă banii nu s-ar fi pierdut pe şpăgi
Pe locul doi în topul prejudiciilor descoperite de anchetatori este dosarul în care este cercetat edilul Sectorului 1, Andrei Chiliman. „Se vorbeşte despre o mită de 670 de milioane de euro? Domnule, nu ştiu... Dacă aveam toţi banii ăştia, credeţi că mai eram primar? Să fim serioşi!”, a declarat Andrei Chiliman.
Primarul este suspectat că, timp de zece ani, alături de mai mulţi colaboratori apropiaţi, ar fi taxat fiecare contract finanţat de la bugetul Primăriei cu 10%.
Fostul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor este acuzat că şi-ar fi traficat influenţa pentru ca apropiaţii săi să intre în posesia unor suprafeţe însemnate de pădure în judeţul Bacău. Prejudiciul pentru care Viorel Hrebenciuc răspunde acum în faţa justiţiei este de 300 de milioane de euro.
Un alt primar din Bucureşti se înscrie de asemenea în topul „comisioanelor” încasate de la buget.
Marian Vanghelie este în arest de mai bine de trei luni, după ce un om de afaceri abonat la contractele scoase la licitaţie de Primăria Sectorului 5 le-a declarat procurorilor că îi plătea edilului 20 la sută din fiecare înţelegere. În total, 90 de milioane de euro ar fi ajuns la edil în decursul a opt ani. Afacerile cu drepturi litigioase şi retrocedări de terenuri au adus prejudicii uriaşe.
Cazul lui Horia Georgescu a dat o gaură de 84 de milioane de euro în buget, prin supraevaluarea despăgubirilor. Iar dosarul care a dat-o jos pe Alina Bica din fruntea DIICOT contabilizează un alt prejudiciu uriaş, estimat la 60 de milioane de euro.