Oficial, România şi Statele Unite au relaţii diplomatice de 132 de ani. Românii obişnuiţi au simţit însă cu adevărat suflul american, abia după Revoluţia din 1989.
Pe 8 noiembrie 1993, România a redobândit „clauza națiunii celei mai favorizate”, un cadru oficial de colaborare între cele două țări care a facilitat și a promovat relațiile economice. România cunoștea astfel modul american de a face afaceri, adică intra cu adevarat în capitalism.
De partea lor, liderii americani nu au subestimat deloc potențialul României, un stat proaspăt ieșit din comunism, dornic sa cunoască stilul de viață occidental. Pe 11 iulie 1997, un președinte american venea la București. Bill Clinton a lansat atunci Parteneriatul Strategic Bilateral.
Clinton și Bush, vizite la București
În discursul din Piaţa Universităţii, Bill Clinton a deschis drumul României către NATO. Mai mult decât orice, americanii au apreciat poziţia geo-strategică a României în Europa şi au realizat importanţa cooperării la nivel de securitate.
Şi următorul lider de la Casa Albă şi-a trecut România pe lista vizitelor oficiale. În noiembrie 2002, George W. Bush a văzut curcubeul în Piaţa Revoluţiei. În faţa a zeci de mii de români, cel mai puternic om de pe planetă a invitat România să facă parte din Alianţa Nord-Atlantică. George W. Bush a revenit în ţara noastră în aprilie 2008, cu ocazia Summit-ului NATO.
Cooperarea româno-americană a fost consolidată odată cu intrarea țării noastre în coaliția împotriva terorismului și susținerea operațiunilor militare din Afganistan și Irak. Următorul pas major a fost alegerea României pentru amplasarea unor elemente ale scutului american antirachetă, la Deveselu, în Olt.
Înțelegerea a fost parafată oficial anul trecut, pe 13 septemrbie, la Washington, când a fost semnat Parteneriatul Strategic pentru Secolul 21 între România și Statele Unite ale Americii. Singurul domeniu în care cele două țari nu au cazut încă de acord este ridicarea vizelor pentru românii care vor sa ajungă în Statele Unite.
Promisiuni există de la Washington, dar decizia întârzie din cauza ratei foarte mari de respingere în rândul românilor care solicită viza americană.