STATISTICĂ RUȘINOASĂ. Șosele nemodernizate de 50 de ani, drumuri județene de pământ, gropi acoperite cu pietriș
Drumuri naţionale nemodernizate de 50 de ani
Două drumuri naţionale care leagă Bistriţa-Năsăud de Maramureşul Istoric şi de Moldova nu au mai fost modernziate de aproape 50 de ani. Şoferii care trec pe aici parcug zilnic zeci de kilometri prin gropi şi denivelări. Pentru reabilitarea şoselelor este nevoie de 80 de milioane de euro, bani pe care Compania de Drumuri îi va lua de la Uniunea Europeană.
DN17 D care leagă judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud de Moldova are 104 kilometri. Nu a mai fost modernizat din anii 70. De atunci, localnicii spun că autorităţile nu fac decât să mai acopere din când în când gropile din asfalt.
Şoseaua străbate şi una dintre atracţiile turistice ale judeţului: staţiunea Sângeorz-Băi. Primarul spune că starea proastă a drumurilor împiedică dezvoltarea turistică a zonei.
„De obicei, turismul se face pe drumuri, pe şosele pe căi ferate şi mai puţin în aeroporturi în România, deci drumul ne-ar fi ajutat foarte mult. Lumea se uită urât la primar şi noi trebuie să îi informăm că nu avem voie să le reparăm, pentru că nu sunt în proprietatea noastră”, spune Roland Venig - primarul oraşului Sângeorz-Băi.
Drumul DN17 D este proprietatea Companiei Naţionale de Drumuri care a pus pe hârtie un proiect de reabilitare din bani europeni.
„Deja s-au făcut o serie de măsurători, urmează să se elaboreze proiectul tehnic şi probabil începând din anul acesta, din toamnă va fi şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor”, susține Alexandru Slavita - Șeful Secției Drumuri Naționale Bistrița.
Tot din bani europeni va fi reparat şi DN17C, care face legătura între judeţul Bistriţa-Năsăud şi Maramureşul istoric. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 80 de milioane de euro.
Drumurile Moldovei, ca după bombardament
Multe din drumurile judeţene din Iaşi arată ca după bombardament. Unul dintre acestea duce spre un important loc de pelerinaj, iar şoferii care vin la Mănăstirea Hadâmbu trebuie să aibă nervi de oţel şi bani în buzunar pentru a-şi repara maşinile. Acelaşi lucru îl spun şi şoferii care merg spre comuna Dagâţa care uneşte judeţul Iaşi cu Neamţul.
Din cei o mie de kilometri de drumuri judeţene din Iaşi, o sută de kilometri sunt de pământ. O problemă majoră o ridică drumul care duce spre Mănăstirea Hadâmbu. Pentru a ajunge la acest lăcaş de cult, şoferii au de străbătut Drumul Judeţean 248 C prin localitatea Mogoşeşti.
Strada a fost asfaltată în 2010 şi pentru că nu au fost respectate normele, acum porţiuni mari din drum nici măcar nu mai au asfalt. O situație asemănătoare găsim și în comuna Dagâţa care uneşte judeţul Iaşi cu Neamţul.
Tot neasfaltat este şi drumul judeţean care leagă comunele Bârnova şi Tomeşti, aproape 20 de kilometri. De asemenea, probleme asemănătoare sunt și în municipiul Suceava, care are 270 de străzi, iar 15% dintre acestea nu fost asfaltate niciodată.
Drumul Naţional 76 este cel mai prost din întregul judeţ Bihor
DN76, Oradea-Beiuş, este coşmarul oricărui şofer care încearcă să ajungă la Bucureşti prin Deva. Multe gropi şi semnalizări puse necorespunzător. Pe scurt, cel mai prost drum din Bihor şi unul dintre cele proaste din ţară.
Pe şoseaua dintre Oradea și Beiuș se circulă de ani buni ca pe un drum de ţară. Lucrările au pornit de câteva ori, dar au fost mereu întrerupte. Singurii care au avut de suferit au fost şoferii.
Anul trecut, Ministerul Transporturilor a obţinut fonduri europene în valoare de 26 de milioane de euro pentru reabilitarea drumului. Constructorii au început să lucrează la defrişarea unor zone de la marginea drumului şi la amenajarea unor poduri, rigole şi trotuare.
Însă abia din 1 aprilie sunt permise reparatiile la carosabil, iar firmele promit că acestea vor fi gata până anul viitor.
În vara anului 2013, în semn de protest, mai mulți șoferi au plantat flori în gropile de pe drum. Sute de mașini au stat în coloană și au traversat șoseaua în ritm de melc. Pentru că lucrările la DN 76 se fac pe bani europeni, termenul limită - a doua jumătate a lui 2015 - trebuie respectat, altfel autorităţile riscă să piardă fondurile.
Drumul de pe clisura Dunării, lăsat de izbeliște
Unul dintre cele mai frumoase drumuri din ţară a fost lăsat de izbeliște. Drumul național 57 care merge în paralel cu Dunărea a devenit un coșmar pentru șoferi, mulţi dintre ei turiști. Porțiunea Dubova-Șvinița, zonă cu un imens potențial turistic a rămas neexploatată pentru că drumul este aproape impracticabil. Autoritățile locale din zonă se plâng de infrastructura proastă care nu le permite să aducă investitori.
Drumul național DN57 nu a fost niciodată reabilitat complet pe porțiunea de 20 de kilometri Dubova-Șvinița. Anual, compania de drumuri naționale a făcut mici reparații și plombări, însă acestea au fost nesemnificative.
Mai mult, în 2010 au avut loc alunecări de teren, iar drumul a fost închis pentru câteva zile. Autoritățile locale din Șvinița sunt nemulțumite că drumul prost alungă investitorii. Daca pe raza localității Eșelnița sunt aproximativ 50 de pensiuni pe malul Dunării pentru că drumul este acceptabil, la Șvinița sunt doar trei în construcție și nu există alte perspective de dezvolatare turistică.
Slalom printre gropi spre sudul litoralului
A fost reabilitat în întregime în urmă cu doar doi ani şi jumătate, a costat opt milioane de euro şi cu toate astea este cel mai prost drum din judeţul Constanţa. Este vorba de drumul judeţean 392 care leagă localităţile Amzacea şi Pecineaga şi care este aproape imposibil de parcurs.
Culmea, drumul distrus face parte din traseul care ar fi trebuit să fluidizeze traficul spre sudul litoralului, dar asta se întâmplă numai pe hârtie.
Potrivit autorităților, lucrarea a avut o garanție de 18 luni, și cum drumul a început să se deterioreze la nici jumătate de an de la darea în folosință, reparațiile trebuie făcute de firma constructoare.
Conform societății care a efectuat lucrarea, refacerea drumului a fost un eșec din cauza calității proaste a asfaltului, materie primă cumpărată de la o altă societate comercială.
Interesant este că lucrarea s-a stricat doar în anumite zone și nu pe întreaaga sa lungime, iar autoritățile județene au suspectat la acea vreme că lucrările de consolidare a terasamentului și turnarea covorului asfaltic nu au fost făcute conform normelor. De repararea drumului se ocupă aceeași firmă ca și în anul 2011, iar reparațiile nu se fac din bani de la bugetul local ci sunt suportate de societatea constructoare.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean au refuzat să comenteze starea deplorabilă a drumului pe reparaţia căruia instituţia a dat opt milioane de euro din bani publici.
Drumul naţional al ruşinii. Gropile sunt umplute cu pământ în judeţul Braşov
Drumul Naţional Şercaia - Hogiz este legătura cea mai scurtă între Sighişoara şi Făgăraş şi este străbătut de sute de camioane în fiecare zi care au distrus şoseaua. Nu a mai fost reparat de şase ani, iar din cauza gropilor din asfalt şi astfel şi-a câştigat numele de drumul ruşinii.
Anul trecut, Consiliul Judeţean Braşov a reuşit să aloce banii necesari pentru reparaţii, însă doar pentru porţiunile din localităţi.
Ca să mai salveze ruşinea în faţa şoferilor, autorităţile locale au încercat să cârpească drumul, pe porţiuni.
Consiliul Judeţean Braşov a dispus de banii necesari pentru reabilitarea drumului doar în interiorul localităţilor. În afara acestora, edilii locali au reuşit doar să astupe gropile.
„Astupăm gropile cu pământ sau cu pietriş, în funcţie de posibilităţi având în vedere că acestea nu costă şi le facem cu utilajele noastre, cu oamenii noştri. În mod normal ţine până la prima ploaie. Însă refacem, refacem”, spune Mihai Popeneciu, primarul comunei Părău.
Consiliul Judeţean Braşov a investit în Drumul Judeţean Şercaia - Hoghiz peste şase milioane de lei doar pentru reabilitarea lui în localităţi. La începutul acestei luni a fost clasificat Drum Naţional pentru ca autorităţile de la Bucureşti să înceapă reparaţiile şi pe porţiunile care nu au fost asfaltate. Reparaţia completă a şoselei costă aproximativ 27 de milioane de euro, adică jumătate din preţul de construcţie al Aeroportului Internaţional de la Braşov.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
