Şeful Serviciului de Transmisiuni Speciale Cluj susţine că instituţia pe care o conduce şi-a făcut datoria în cazul tragediei aviatice din Munţii Apuseni. „Nu era datoria noastră să localizăm avionul sau pasagerii”, a declarat colonelul Ion Rus. Pe de altă parte, medicul Radu Zamfir, unul dintre supravieţuitori, a declarat miercuri, la audierile din cadrul anchetei, că nu îşi aminteşte detalii despre accident pentru că a fost preocupat să îi ajute pe ceilalţi pasageri.
Indicat drept unul dintre vinovaţii pentru întârzierea cu care au intervenit autorităţile la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, şeful STS Cluj spune că acuzaţiile la adresa serviciului pe care îl conduce nu sunt justificate. „STS nu localizează avioane, telefoane sau oameni. Pune la dispoziţia celor care sunt implicaţi în rezolvarea situaţiilor de urgenţă date despre localizarea apelului primite de la operatorii de telefonie mobilă”, a declarat colonelul Ion Rus.
Potrivit legii, acest lucru intră în atribuţiile ROMATSA, care trebuia să creeze un centru de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare menit „să determine zona de căutare a aeronavei aflate în pericol, să declanşeze şi să coordoneze activitatea de căutare, în urma informaţiilor primite de la unităţile de alarmare şi să informeze operativ structurile cu atribuţii în coordonarea operaţiunilor de salvare, după identificarea locului producerii accidentului”. Această structură însă nu a funcţionat, aşa că ROMATSA este vizată acum de două anchete privind cauzele tragediei - una a Ministerului Transporturilor şi alta a corpului de control al Guvernului.
„La nivelul ROMATSA, trebuie creat un centru de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare. Această structură trebuie să determine zona de căutare a aeronavei aflate în pericol, să declanşeze şi să coordoneze activitatea de căutare, în urma informaţiilor primite de la unităţile de alarmare şi să informeze operativ structurile cu atribuţii în coordonarea operaţiunilor de salvare, după identificarea locului producerii accidentului”, se arată în textul legislativ în vigoare din 2008.
Între timp, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, o altă instituţie implicată în operaţiunile de salvare a supravieţuitorilor incidentului aviatic, îşi reproşează că nu a trimis de la bun început mai multe echipaje, însă are şi o explicaţie. „Nu ne-am pus nici un moment problema că va fi o problemă în a găsi aeronava”, a declarat colonelul Dorin Ungur miercuri, la audieri. El susţine însă că, şi în cazul în care ar fi primit coordonate exacte de la bun început, ISU ar fi avut nevoie de cel puţin trei ore pentru a ajunge la locul tragediei.
Tot miercuri au fost audiaţi şi supravieţuitorii încă internaţi la Cluj, care au decis că nu au nici un fel de pretenţii civile şi au optat pentru a fi audiate în calitate de martor, aşa cum a precizat Augustin Lazăr, procuror şef Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Doctorul Zamfir a arătat că nu îşi aminteşte detalii despre accident, întrucât principala lui grijă a fost salvarea celorlalţi.
În faţa anchetatorilor au dat declaraţii şi cei doi paramedici de la SMURD Cluj care au ajuns primii la supravieţuitori. Primele concluzii cu privire la modul în care s-a produs accidentul aviatic vor fi făcute publice la începutul săptămânii viitoare. În altă ordine de idei, trei dintre moţii care au ajuns primii la avionul prăbuşit pot deveni joi cetăţeni de onoare ai Clujului, după votul consilierilor judeţeni.
La Digi24, medicul Sorin Ianceu din Beiuş a povestit cum a ajuns în avionul groazei, cum a trăit momentul prăbuşirii şi cum a reuşit să reziste în cele şase ore până când supravieţuitorii au fost găsiţi de sătenii din Horea. Digi24 Oradea prezintă de asemenea mărturia medicului Cătălin Pivniceru, care îşi aminteşte că, după prăbuşirea în pădure, rănile pe care le-a suferit l-au împiedicat să răspundă apelurilor telefonice făcute de familia sa.