Roşii şi ardei cu gust de import. 90% din legumele din pieţe cresc din seminţe olandeze și bulgărești

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Cultivarea legumelor este afacere de familie de zeci de ani în comunele de la marginea Bucureştiului. De-a lungul timpului, gustul tradiţional a dispărut însă.

Fermierii spun că sunt nevoiţi să cumpere seminţe din străinătate, mai scumpe decât cele care se vindeau în România. Patru mii de euro pe an este preţul mediu pentru boabele din import.

„Aici avem înființată noua cultură de roșii din 2014. Semințele sunt de proveniență bulgărească, pentru că în România nimeni nu mai investește în cercetare”, spune Cristi Dumitrescu, fermier din Vidra, județul Ilfov.

E drept, rosiile arata bine și atrag clienţii. Când gustă însă din salată, cumpărătorii nu găsesc nimic din gustul roşiilor româneşti.

În acest timp, statul nu are bani pentru staţiunile de cercetare. Institutul din Buzău nu primeşte bani de la bugetul de stat aşa că soiuri de roşii traditionale precum Aura sau Cristinica sunt în pericol să dispară. Altele sunte deja istorie.

„Am pierdut o parte din unele creații valoroase cunoscute: ceapa aurie de buzău, varza de Măgura”, spune Costel Vânătoru, cercetător Staţiunea Legumicolă Buzău.

Fondurile europene ar putea fi soluţia pentru ca gustul românesc să nu dispară.

În ultimii şapte ani, România nu a atras însă niciun euro pentru cercetări, în vreme ce Marea Britanie a luat aproape două miliarde şi jumătate, iar Germania un miliard şi jumătate.