Nici Republica Cipru nu este inclusă în Visa Waiver, având în vedere problemele sale interne.
Rata de respingere a vizelor este unul dintre criteriile de admitere în programul Visa Waiver, existând însă și alte condiții, unele tehnice, care țin, în general, de securitate.
În 2011, România a avut o rată de respingere a cererilor pentru viză de 22%, reușind deja o scădere cu două procente față de anul precedent. Rata Bulgariei şi a Poloniei a fost de 16%, respectiv de 10% în 2011.
În anul fiscal 2012, Bulgaria a avut o rată de refuz de 18%, iar Polonia de 9,3%. Cipru se bucură de o rată de refuz de numai 1,9%.
În afară de Bulgaria (18%), încă opt state membre UE au rata de respingere a vizelor mai mare decât a României - Lituania (34%), Grecia (26%), Slovenia (23,4%), Letonia (23,4%), Olanda (23%), Irlanda (21%), Mare Britanie (20,6%), Malta (17,6%).
Majoritatea statelor foste comuniste care au intrat în UE au profitat de o modificare temporară a legislației americane, în timpul președintelui George W. Bush, prin care admiterea în programul Visa Waiver s-a putut face cu o rată de respingere a vizelor de 10%. În prezent, această rată a revenit la pragul anterior, de 3%.
Chiar și după admiterea în Visa Waiver o țară continuă să fie monitorizată în ceea ce privește intrările cetățenilor ei pe teritoriul american și așa se explică de ce state aflate deja în program au o rată de respingere a vizelor mai mare decât a României, pentru care vizele nu au fost liberalizate.
Canada, de pildă, aflată în Visa Waiver, are o rată de respingere a vizelor de 44%, în timp ce Rusia - țară neinclusă în program - de numai 9,6%.
În 2012, SUA au modificat ușor și formula pentru rata de respingere a vizelor, nemailuând în calcul decât o dată o persoană a cărei cerere de viză a fost respinsă de mai multe ori în cursul aceluiași an.
Administrația Obama vrea modificarea criteriilor de intrare în Visa Waiver
Anul trecut, administrația Obama a propus Congresului un proiect de lege pentru modificarea criteriilor de admitere în Visa Waiver. Potrivit acestui proiect, România ar fi avut mai multe șase să fie inclusă în Visa Waiver, pentru că s-ar fi ținut cont de rata românilor care au primit viză, dar au rămas în SUA și după expirarea ei. Această rată este simțitor mai mică.
Proiectul era încă în dezbatere spre sfârșitul legislaturii Congresului.
Întrebat la Digi24, în ultimul interviu acordat presei române înainte de încheierea mandatului în țara noastră, dacă Visa Waiver mai este în cărți, fostul ambasador Mark Gitenstein declara jurnalistului Emil Hurezeanu: „Cred că s-ar putea întâmpla lucruri în viitorul Congres. Sper să se întâmple. Nu în acest Congres, pentru că acum încearcă să rezolve problema bugetului. Dar, după această perioadă, în viitorul Congres se poate discuta. Sper să se discute. Eu, în calitatea mea de cetăţean, intenţionez să mă implic în această problemă şi voi încerca să ajut, să-i conving pe membrii Congresului că e o idee bună”.
Titus Corlățean este optimist
Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean l-a primit, marți, pe însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei SUA la Bucureşti, Duane Butcher și „a reiterat interesul deosebit al României pentru includerea în programul Visa Waiver”, se arată într-un comunicat MAE.
„Sper că această tendinţă (de scădere a ratei de respingere a vizelor – n.r.) va continua şi în viitor, inclusiv ca rezultat al activităţii subgrupului de lucru însărcinat cu această problematică, creat în cadrul Task Force-ului pentru implementarea Declaraţiei Comune, a cărui primă reuniune va avea loc la 31 ianuarie 2013. Această descreştere, coroborată cu adoptarea proiectului legislativ aflat pe agenda Congresului SUA, care vizează modificarea criteriilor de acces în programul Visa Waiver, ar contribui substanţial la atingerea, cât mai rapidă, a obiectivului eliminării regimului de vize pe relaţia cu SUA”, a arătat ministrul Afacerilor Externe.
Rata de refuz a solicitărilor de viză ale cetăţenilor români a fost22,4%în 2011,24,8%în 2010 şi26,3%în 2009.
Task Force-ulreprezintă mecanismul inter-instituţional de coordonare a procesului complex de implementare a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi SUA, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011.