PREMIERĂ. Traian Băsescu i-a dat mandat premierului să meargă la Bruxelles. Consiliul European începe astăzi
Şeful guvernului merge acum la Bruxelles şi cu legitimitate morală. Anul trecut, numele lui era implicat într-un uriaş scandal de plagiat, iar acum toate acuzaţiile au fost infirmate de procurori.
Coabitarea a rezolvat şi reprezentarea la Bruxelles. În urmă cu un an, premierul şi preşedintele îşi disputau prezenţa la Consiliul European.
Reprezentarea României la Consiliul European a fost, în 2012, una dintre cele mai aprige dispute între preşedinte şi premier.
„Miercuri seară este o cină informală pe probleme care privesc activitatea Guvernului. Domnul preşedinte Băsescu, dacă merge miercuri la cină, o să mearga să mănânce şi să glumească cu ceilalţi”, spune în urmă cu un an Victor Ponta.
„România are Constituţie, preşedinte ales, Guvern aprobat de Parlament. Sunt convins că aceste instituţii au de făcut un singur lucru: să respecte Constituţia”, era răspunsul lui Traian Băsescu.
Scandalul dintre cei doi a ajuns în Parlament, care a fost de partea premierului, şi la Curtea Constituţională, care i-a dat dreptate preşedintelui. În cele din urmă, Victor Ponta a participat la Consiliul European din 28 iunie 2012, în ciuda deciziei Curţii, punându-l pe Traian Băsescu în faţa faptului împlinit.
De la acest conflict a trecut un an, iar între timp cei doi au semnat acordul de coabitare. Rezultatul: Victor Ponta a primit nu numai mandat, dar şi bune recomandări de la Traian Băsescu pentru a merge la Bruxelles.
„Cred că poate susţine punctul de vedere al României. Este un semn de încredere”, susținea președintele în urmă cu o săptămână.
Premierul a declarat că el este cel care i-a cerut lui Traian Băsescu să-i dea mandat pentru participarea la acest summit. Liderii Uniunii Europene vor discuta la Bruxelles despre subvenţiile pentru energia verde, despre gazele de şist, dar şi despre gazoductul Nabucco.
Combaterea evaziunii fiscale, pe agenda Consiliului European
Statele Uniunii Europene pierd anual o mie de miliarde de euro, din cauza evaziunii fiscale. Adică aceiaşi bani pe care europenii ar vrea să-i investească în sectorul energetic până în 2020.
Acestea sunt şi cele două mize ale summitului european care începe astăzi la Bruxelles - combaterea evaziunii fiscale, care afectează cele 27 de state membre, şi politica energetică a Uniunii Europene, în primul rând exploatarea gazelor de şist.
Evaziunea fiscală macină încet dar sigur bugetul comunitar. În plus, mari corporații din afara Uniunii, ca Apple, Starbucks sau Google, profită de ferestre legislative pentru a se sustrage plății unor impozite pe măsura profiturilor lor.
„Pierderile totale din cauza fraudelor fiscale şi a evaziunii sunt estimate la o mie de miliarde de euro pe an. Haideţi să punem această sumă în context: o mie de miliarde de euro este aproape dublul deficitului bugetar al tuturor statelor membre la un loc, în 2012”, susține Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.
Dezvăluirile recente privind existenţa a 2,5 milioane de conturi secrete în paradisuri fiscale, care ar însuma 32 de mii de miliarde de dolari, au făcut ca oficialii de la Bruxelles, ca şi cei de la Washington, să pornească o întreagă campanie pentru împiedicarea şi pedepsirea acestor practici.
Comisia Europeană propune ca, din 2015, statele membre să facă schimb automat de informaţii în ceea ce priveşte conturile bancare, toate formele de venit, câştiguri din capital, dividende şi dobânzi. Un plan cu slabe şanse de reuşită, pentru că Austria şi Luxemburg nu renunţă complet la secretul bancar.
A doua temă, politica energetică a Uniunii
Acum, importurile zilnice de petrol în UE sunt în valoare de un miliard de euro pe zi. Dacă nu sunt găsite surse soluții, dependenţa energetică a Uniunii faţă de resurse externe, ca Rusia. Asia Centrală şi ţările Golfului Persic, va fi de 80 la sută.
Toţi europenii vor să reducă această dependeţă, dar se înţeleg, ca în cazul gazelor de şist. Franţa şi Germania se opun acestor exploatări, din cauza riscurilor majore de poluare. Fostele ţări comuniste din blocul comunitar, ca România, Polonia, Lituania şi Bulgaria, susţin exploatarea acestor resurse alternative, dornice să scape de gazul rusesc.
Lituania, care va prelua în iulie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii se va folosi de acest lucru pentru a promova aceste exploatări, mai ales că dispune de rezerve de 33 de miliarde de metri cubi de gaze de şist. Cele două tabere pro şi contra au corespondenţi şi în afara Uniunii, care, potrivit publicaţiei online EUobserver, amintesc de Războiul Rece.
Astfel, partizanii exploatărilor, printre care şi România, sunt sprijiniţi de Statele Unite, pentru că firme americane ca Chevron, sunt interesate de zăcăminte de gaze de şist din România şi Polonia, întinse pe mai bine de un milion de hectare. De partea cealaltă, Rusia are tot interesul ca Uniunea Europeană să interzică sau să limiteze drastic exploatarea gazelor de şist, pentru că altfel exporturile sale de gaze către Europa vor scădea dramatic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
