Analiză Cum ar putea dezinformarea Kremlinului să ascundă cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines. Exemplul cursei MH17
Data actualizării: Data publicării:
Cauza prăbușirii zborului Azerbaidjan Airlines J2-8243 în ziua de Crăciun în apropierea orașului Aktau, Kazahstan, este încă necunoscută. Începând de vineri, cutiile negre au fost recuperate de la fața locului, iar ancheta continuă. Însă au apărut deja ipoteze, iar una prinde tot prinde tot mai mult contur.
Primele indicii ar putea indica o posibilă cauză: un oficial american a declarat pentru CNN că un sistem antiaerian rusesc ar fi putut doborî avionul de pasageri. Iar această versiune a evenimentelor - lansată mai întâi de surse anonime din Azerbaidjan, apoi în mod deschis de un deputat azer, Rasim Musabeyov - pare să câștige teren, cel puțin în presa internațională, scrie CNN.
Imaginea oficială din Rusia este oarecum diferită. Vineri la prânz, principala știre despre tragedie difuzată de televiziunea rusă de stat Rossiya-24 menționa că reprezentanții producătorului brazilian de avioane Embraer erau așteptați să sosească în Kazahstan, dar nu făcea nicio referire la posibilitatea ca avionul să fi fost doborât. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost foarte rezervat cu privire la dezastrul în care au murit cel puțin 38 de persoane.
Solicitat într-o conferință telefonică cu reporterii, vineri, să comenteze apelurile lui Musabeyov pentru scuze din partea Rusiei, Peskov a spus: „Acest incident aviatic este în curs de investigare și până când nu vor fi făcute concluziile în urma investigației, nu ne considerăm îndreptățiți să dăm nicio evaluare și nu o vom face. În același timp, avem autoritățile noastre aviatice care pot face acest lucru și informațiile pot veni doar de la ele. Nu ne considerăm îndreptățiți să comentăm acest lucru”.
Mesajul lui Peskov poate da tonul pentru mass-media ruse, însă dovezile aparente ale unei doborâri - înregistrările video arată perforații în fuselaj care par similare cu avariile provocate de șrapnel sau resturi - prezintă o dilemă de relații publice pentru Kremlin.
Conform datelor, la bord se aflau cetățeni din Rusia, Azerbaidjan, Kazahstan și Kârgâzsta. Mai mulți transportatori internaționali au suspendat zborurile către orașele rusești.
Destinația inițială a aeronavei - republica rusă Cecenia, condusă de Ramzan Kadîrov, un războinic loial și pro-Kremlin - face situația și mai delicată pentru guvernul rus.
Într-o discuție pe X, observatorul politic rus Alexander Baunov a remarcat acoperirea mediatică inițială vagă a accidentului de către Rusia și s-a întrebat dacă Kremlinul își va asuma în cele din urmă responsabilitatea sau nu.
„Se va ofusca Moscova, va nega, va lansa narațiuni contradictorii și va constrânge Azerbaidjanul și Kazahstanul să împărtășească o minciună comună, valorificându-și puterea militară, economică și diplomatică?”, a întrebat el, sugerând că incidentul a arătat „nuanțe ale modului în care a fost tratat zborul MH17 al Malaysia Airlines”.
CNN reamintește că doborârea zborului MH17 în 2014 deasupra Ucrainei de către o rachetă sol-aer rusească a devenit o lecție de măiestrie în manipularea și dezinformarea rusească.
Prăbușirea, soldată cu moartea a 298 de persoane, a fost urmată de o avalanșă de informații false și înșelătoare din partea Rusiei. Relatările care au circulat în presa rusă au fost confuze, contradictorii și uneori de-a dreptul bizare: ucrainenii au doborât avionul; avionul președintelui rus Vladimir Putin a fost ținta reală; sau chiar că avionul avea la bord cadavre.
Dar efectul a fost același, indiferent de poveste. Dezinformarea din jurul MH17 a creat confuzie, distragere a atenției și zgomot care au deturnat atenția de la cauza reală: o rachetă rusească.
Acest verdict a fost dat după ani de zile, iar ancheta privind prăbușirea zborului Azerbaidjan Airlines abia a început. Rămâne de văzut dacă și această anchetă va fi întunecată de ceața dezinformării.