Peste 90 de suspecţi de terorism au fost identificaţi în ultimii cinci ani de ofiţerii de la Serviciul Român de Informaţii și Direcţia pentru Combaterea Terorismului. Mulţi dintre ei sunt transfugi care au cerut azil în România. La puţin timp după stabilirea în România, anchetatorii au descoperit că erau implicaţi în acţiuni teroriste. De cele mai multe ori, suspecţii se ocupă de finanţarea grupărilor extremiste din Orientul Mijlociu, cu ajutorul unor firme fantomă înfiinţate în România.
„Sub masca unui transfug poți găsi oricând o persoană teroristă”, spune Costin Georgescu, fost director al SRI.
În 2012, România era vizată de primele ameninţări directe ale unui şeic extremist. Omar Bakri spunea atunci că ţara este ţintă a teroriştilor doar pentru că trimite soldaţi în Afganistan. Ameninţările aveau greutate: veneau după un atentat terorist comis în Bulgaria.
„Din cauza trupelor sale din Afganistan şi Irak şi din cauza colaborării sale militare cu Israelul, Bulgaria devine o ţintă legitimă. Noi credem că putem face atentate în inima Bulgariei. Putem să facem acest lucru şi în România şi în alte state”, spunea Omar Bakri.
Riscul atentatelor teroriste din România este clasificat pe baza unui cod de culori, la fel ca şi în Franţa. Verde înseamnă că nu există niciun pericol, portocaliu şi roşu indică risc ridicat, respectiv nivel critic. Măsuri similare de securitate ar trebui luate şi în cazul României, dacă un atac terorist ar fi iminent. Codurile portocaliu şi roşu atrag de la sine prezenţa forţelor de securitate pe străzi, înarmate şi pregătite de luptă, controale amănunţite în locurile aglomerate şi interzicerea staţionării pe timp îndelungat în faţa şcolilor şi a instituţiilor publice.
„Toate magazinele, toate lăcașele de cult, sediile partidelor politice și ale jurnalelor de televiziune sunt puse sub pază strictă”, povestește un român stabilit în Franța, după atentatul de ieri.
În România, nivelul de alertă antitero albastru-precaut este în vigoare din 2008, când Bucureştiul a găzduit Summitul Alianţei Nord-Atlantice. După atentatul de la Paris, Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, insistă pentru aprobarea unei legi controversate, care prevede că toţi cei care cumpără cartele telefonice preplătite trebuie să fie înscrişi într-o bază de date. Propunerea a fost declarat neconstituţională.
„Între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, alegem dreptul la viaţă”, spune procurorul general.
România, alături de alte 31 de ţări din lume, figurează acum pe harta statelor ferite de pericolul atentatelor sau atacurilor venite din partea grupurilor extremiste.
Ţările cu riscul cel mai ridicat sunt Pakistan, India şi Afganistan. Thailanda, Filipine şi Rusia apar şi ele în fruntea topului periculos, iar Marea Britanie, Spania şi Statele Unite sunt ţinte sigure.