Pe hârtie, România este paradisul autostrăzilor. Care sunt proiectele în așteptare

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Dar autorităţile nu s-au învrednicit să finalizeze decât puţin peste o zecime din aceste planuri. Odată cu schimbarea guvernelor şi a titularilor de la transporturi, s-au schimbat şi priorităţile. Cei învestiţi cu răspunderea de a moderniza ţara nu s-au putut ţine, în 20 de ani, de nici un plan strategic.

Până de curând o prioritate, autostrada de 300 de kilometri care urma să lege Iaşul de Târgu Mureş a fost abandonată odată cu schimbarea din funcţie a ministrului Relu Fenechiu. Planurile actuale prevăd ca o viitoare şosea de mare viteză dintre Moldova şi Transilvania să plece din Braşov. Asta, după ce responsabilii au modificat un alt proiect, cel al şoselei dintre Sibiu şi Piteşti, aşa încât noua autostradă să lege Sibiul de oraşul de sub Tâmpa.

„Ar avea sens să nu mai coborâm spre Piteşti, ci să o luăm spre Braşov şi de aici spre Predeal. Capătă sens în momentul în care ne ducem spre Moldova să avem Braşov-Bacău ca autostradă”, spune Narcis Neaga, director general CNADNR.

Atâtea modificări înseamnă bani aruncaţi pe fereastră, spun doi foşti miniştri.

„S-au cheltuit sute de milioane de lei pentru studii de prefezabilitate şi de fezabilitate pentru această autostrada Târgu Mureş-Iaşi”, a afirmat Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor.

„Asistăm la o construcţie de drumuri şi psedoautostrăzi făcute după bunul plac politic”, este de părere și un alt șef de la Transporturi, Anca Boagiu.

Ar fi nevoie acum de șapte miliarde de euro doar pentru segmentele româneşti a două proiecte internaţionale: şoseaua inelară a Mării Negre şi Via Carpathia, dintre Polonia şi Grecia.

În aşteptare sunt şi aproape 2.000 de kilometri de autostradă planificaţi de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Şanse reduse să devină vreodată realitate au şi drumurile expres, proiectate după revoluţie.

În România, există deocamdată numai 548 de kilometri de autostradă - de două ori şi jumătate mai puţin decât în Croaţia, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.