Pe hârtie, România este paradisul autostrăzilor. Care sunt proiectele în așteptare

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Val de alerte cu bombă la secții de vot, inclusiv în România

Dar autorităţile nu s-au învrednicit să finalizeze decât puţin peste o zecime din aceste planuri. Odată cu schimbarea guvernelor şi a titularilor de la transporturi, s-au schimbat şi priorităţile. Cei învestiţi cu răspunderea de a moderniza ţara nu s-au putut ţine, în 20 de ani, de nici un plan strategic.

Până de curând o prioritate, autostrada de 300 de kilometri care urma să lege Iaşul de Târgu Mureş a fost abandonată odată cu schimbarea din funcţie a ministrului Relu Fenechiu. Planurile actuale prevăd ca o viitoare şosea de mare viteză dintre Moldova şi Transilvania să plece din Braşov. Asta, după ce responsabilii au modificat un alt proiect, cel al şoselei dintre Sibiu şi Piteşti, aşa încât noua autostradă să lege Sibiul de oraşul de sub Tâmpa.

„Ar avea sens să nu mai coborâm spre Piteşti, ci să o luăm spre Braşov şi de aici spre Predeal. Capătă sens în momentul în care ne ducem spre Moldova să avem Braşov-Bacău ca autostradă”, spune Narcis Neaga, director general CNADNR.

Atâtea modificări înseamnă bani aruncaţi pe fereastră, spun doi foşti miniştri.

„S-au cheltuit sute de milioane de lei pentru studii de prefezabilitate şi de fezabilitate pentru această autostrada Târgu Mureş-Iaşi”, a afirmat Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor.

„Asistăm la o construcţie de drumuri şi psedoautostrăzi făcute după bunul plac politic”, este de părere și un alt șef de la Transporturi, Anca Boagiu.

Ar fi nevoie acum de șapte miliarde de euro doar pentru segmentele româneşti a două proiecte internaţionale: şoseaua inelară a Mării Negre şi Via Carpathia, dintre Polonia şi Grecia.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

În aşteptare sunt şi aproape 2.000 de kilometri de autostradă planificaţi de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Şanse reduse să devină vreodată realitate au şi drumurile expres, proiectate după revoluţie.

În România, există deocamdată numai 548 de kilometri de autostradă - de două ori şi jumătate mai puţin decât în Croaţia, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.