„Nature”: Domeniul cercetării este în cădere liberă în România

„După 11 ani departe de România, biologul Ioan Ovidiu Sîrbu s-a gândit bine înainte de a reveni în țară pentru a-și continua cariera. Era convins că reformele făcute în acest domeniu în România erau solide, mai ales după ce în 2011 bursele guvernamentale au fost pentru prima dată alocate numai în baza performanței. „Eram sigur că îmi voi putea face munca la fel de bine în România ca în Germania. Însă ceea ce s-a întâmplat a fost cu adevărat dezamăgitor”, a subliniat el.

La câteva luni după ce Sîrbu s-a stabilit la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, în 2012, un nou guvern a redus fondurile pentru cercetare și au fost eliminate regulile ce urmăreau răsplătirea în funcție de merit. În aprilie, sute de cercetători au ieșit în stradă și mai mult de 900 au semnat o petiție adresată premierului Victor Ponta, cerând refacerea bugetului pentru cercetare și un control asupra calității. 

Fără vreun compromis din partea guvernului și fără membri în Consiliul național de cercetare, după demisii în bloc, domeniul cercetării în România este în derivă. 

Mulți dintre cei mai buni cercetători ai țării au plecat, pe fondul haosului ce a urmat căderii comunismului, dar în 2011 guvernul adoptase o lege menită să ridice standardele în educație și știință. Ministrul educației de atunci, Daniel Funeriu, a prevăzut reguli menite să spargă rețelele de putere locale și să asigure că finanțarea și pozițiile academice vor merge către cei mai bine pregătiți. În același timp, bugetul pentru cercetare a fost mărit considerabil. 

Însă guvernul a căzut anul trecut și au urmat pași înapoi, iar mulți oameni din domeniul cercetării dau vina pe succesorul lui Funeriu, Ecaterina Andronescu. Aceasta este o figură puternică în domeniul respectiv în România. A mai fost ministru al educației și cercetării în două guverne precedente și rector la Politehnică, până s-a retras din cauza regulilor lui Funeriu privitoare la conflictul de interese. Acestea interziceau rectorilor să aibă funcții politice. 

Antonescu și-a pierdut postul ministerial după alegerile din decembrie, dar în ultimele zile în funcție a trecut peste regulile lui Funeriu folosind trei instrumente legale - inclusiv o ordonanță de urgență, sau decret, a cărui rațiune a fost, spunea ea, necesitatea de a face standardele mai ușor de atins de către mai multe persoane. Decretul este discutat în prezent în Parlament. Conform ultimelor reguli, rectorii pot fi și membri ai Parlamentului, iar cercetătorii de peste 65 de ani, inclusiv Andronescu, pot avea posturi de conducere în universități. În plus, cererile de bursă nu mai au nevoie de o revizuire din partea unor experți din afara țării. 

Criticii spun că noile criterii sunt prea permisive și că sunt distorsionate în unele teme. Aceste criterii au fost aplicate în 2013 pentru aprobarea a 1.300 de profesori ca parte a primei competiții din România pentru posturi academice, din 2009 încoace. 

Andronescu, membru al Parlamentului, prezidează acum comisia pentru educație din Senat și conduce senatul universității sale. Ea a declarat pentru Nature că responsabilitatea pentru dezvoltarea unor criterii pentru numirile în domeniu ține de Consiliul național pentru atestarea titlurilor universitare. 

Anul trecut, Andronescu a fost prinsă și mai mult în controversă, fiind acuzată de plagiat în lucrări de cercetare. Succesorul ei în post, Mihnea Costoiu, a declarat pentru Nature că toate procedurile pentru numirile în domeniu au fost urmate corect anul acesta în procedura de selecție. De asemenea, acuzațiile potrivit cărora standardele pentru a deveni profesor au fost coborâte „sunt fie o proastă interpretare sau o afirmație neinformată din partea inițiatorilor acestei teorii”. 

În aprilie, Costoiu a făcut reduceri profunde în bugetul destinat cercetării, înjumătățind valoarea burselor acordate în 2011 ce erau deja în desfășurare”.

Revista „Nature” este cea care a dezvăluit scandalul de plagiat ce l-a vizat pe Victor Ponta.