Ruşii par hotărâţi să amâne orice discuţie concretă pe tema tezaurului românesc. Singurul progres e accesul la arhivele de la Moscova, pe care oficialii ruşi îl promit cercetătorilor români. Oficialii băncii centrale nu înţeleg însă ce ar mai fi de cercetat, din moment ce există documente semnate de ruşi, la primirea celor aproape 100 de tone de aur.
Cristian Păunescu, consilier BNR: „Banca Naţională a depus integral părţii ruse protocoalele bilingve, în franceză şi rusă, de depunere a aurului BNR la Moscova, la banca de stat a Imperiului Ţarist, dublate de semnăturile şi ştampilele de primire şi predare. Există un contract între 2 state - statul actual rus este moştenitorul obligaţiilor din Imperiul Ţarist”.
Cu alte cuvinte, ruşii trebuie să ne returneze aurul, indiferent dacă îl mai au sau nu.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: "Oricând, o ţară trebuie să arate că are această voinţă şi că ştie să riposteze dacă este jefuită”.
Declaraţiile au fost făcute la inaugurarea muzeului BNR de la Tismana, acolo unde au fost depozitate circa 200 de tone de aur, după Al Doilea Război Mondial. Metalul preţios a fost ascuns în peştera de lângă mănăstire, de teamă să nu se repete istoria din Primul Război Mondial.
Marian Slivilescu, primar Tismana: „Este un muzeu unic, un muzeu care va reuşi cu siguranţă să aducă mai mulţi vizitatori”.
La Tismana au fost ascunse, din 1944 până în 1947, 4.086 de lăzi cu monede şi lingouri, însumând 192,3 tone de aur. Din această cantitate, 2,7 tone de aur erau ale polonezilor, care ni le-au încredinţat fără prea multe documente. Lingourile au fost transportate cu camioanele BNR, într-o acţiune secretă. Casetele au stat mai puţin de două luni în pivniţă şi apoi au fost ascunse în peştera de lângă mănăstire.
În prezent, rezerva de aur a Băncii Naţionale este de 103,7 tone.