Germania a început să deporteze tot mai mulți cetățeni ruși care au fugit din țara lor pentru a scăpa de mobilizarea în armată și, implicit, de riscul de a fi trimiși în Ucraina. Astfel, în primele opt luni ale acestui an, 32 de cetățeni ruși au fost deportați din Germania în Federația Rusă - o cifră de patru ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Decizia autoritățile germane vine în urma unei hotărâri adoptate de Înalta Curte de Justiție de la Berlin, conform căreia așa-numiții „obiectori de conștiință” (persoane care invocă diverse motive - religioase sau de conștiință - pentru a nu fi înrolate) nu beneficiază de dreptul de a primi azil politic, informează Deutsche Welle (DW).
Conform datelor ministerului de Interne german, rușii sunt deportați din Germania prin intermediul unor state terțe, unde aceștia sunt predați autorităților locale și urcați în curse aeriene cu destinația Federația Rusă - în condițiile în care în prezent nu există zboruri directe din Germania spre Rusia.
Conform surselor DW, aceste țări terțe sunt Serbia sau Turcia, care au curse directe spre Rusia care decolează de pe aeroporturile din Belgrad, respectiv Istanbul.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, și până în luna august 2024, 5.831 de bărbați ruși cu vârste între 18 și 45 de ani au solicitat azil în Germania. Dintre aceștia, doar 57 au obținut azil, iar 154 beneficiază de statut de rezident temporar.
Aproape jumătate din cererile de azil au fost respinse din motive pur formale: conform legilor UE, cererile de azil trebuie făcute direct în prima țară UE în care solicitantul intră.
Incursiunea ucraineană din Kursk, soldată cu recruți ruși luați prizonieri, a contrazis decizia instanței de la Berlin
Înalta Curte din Berlin-Brandenburg a considerat că cetățenii ruși care urmează a fi înrolați în armată nu au niciun risc de a fi trimși în Ucraina și că aceștia, mai degrabă, urmează a fi desfășurați în misiuni de patrulare la frontiera ruso-ucraineană sau în peninsula Crimeea, ilegal anexată de Rusia în 2014.
Prin urmare, conform instanței germane, nu li se poate acorda azil politic unor persoane doar pentru că acestea sunt chemate să satisfacă serviciul militar în țara lor.
Judecătorii germani au ajuns astfel la concluzia că bărbații care îndeplinesc stagiul militar în Rusia sunt „rareori” trimiși în Ucraina.
Deși decizia instanței a fost luată în august, ea a fost făcută public abia recent, notează jurnaliștii germani. În plus, hotărârea a provocat critici din partea avocaților și reprezentanților asociațiilor pentru protecția drepturilor omului din Germania.
„Există nenumărate dovezi legate de recruți prost instruiți folosiți în războiul ilegal de agresiune al lui Putin. Au existat numeroase cazuri cu soldați ruși forțați de superiori să participe la misiuni de luptă în Ucraina, după ce au fost torturați sau amenințați cu moartea”, a declarat Robin Wagener, magistrat și politician german.
De asemenea, conform avocatului Artiom Kliga, reprezentant al unei organizații ruse care oferă servicii de consiliere pentru cei care doresc să evite încorporarea în armată, incursiunea armatei ucrainene în Kursk din august contrazice chiar argumentul instanței germane, legat de neimplicarea recruților în război. În primele zile ale incursiunii, militarii Kievului au reușit să ia mai mulți prizonieri, inclusiv recruți ruși aflați în zona de graniță ruso-ucraineană.
Editor : Mihnea Lazăr
