Lupta băncilor cu terorismul are consecințe neprevăzute

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Procurorul șef al DNA anunțat săptămâna trecută că și în România există suspiciuni de finanțare a terorismului. Biroul pentru Terorism a fost reînfiinţat tocmai pentru a împiedica astfel de ameninţări. Eforturile băncilor de a opri circuitul banilor care merg către organizații teroriste a forțat organizaţiile extremiste să apeleze la mecanisme financiare mai puţin transparente şi mai greu de urmărit de autorităţi.

Orice instituţie financiară care gestionează banii organizaţiilor extremiste riscă sancţiuni dure. Băncile au în prezent un dublu rol. Pe de-o parte trebuie să raporteze orice tranzacţie suspectă, iar pe de altă parte trebuie să oprească mecanismele de finanţare a terorismului.

O analiză Wall Street Journal arată însă că aceste măsuri i-au încurajat pe terorişti să îşi ascundă şi mai bine banii. În ultimii 15 ani băncile au închis foarte multe conturi despre care au bănuit că ar fi folosite pentru spălarea banilor. Însă, transferurile electronice, uşor de urmărit de autorităţi au fost înlocuite cu valize de bancnote transferate cu avionul.

În funcţie de ţara de destinaţie, cantităţi mari de cash pot fi transportate inclusiv pe zborurile comerciale fără ca vameşii să pună prea multe întrebări. Aceste modalităţi de transfer al banilor sunt folosite atât de terorişti şi infractori, cât şi de imigranţi nevinovaţi care lucrează în Occident şi trimit bani în ţări care găzduiesc organizaţii extremiste.

Acum, autorităţile americane dau de înţeles că băncile au exagerat când au închis conturile la cea mai mică suspiciune. Principala menire a bancherilor este să raporteze operaţiunile financiare suspecte şi, după 11 septembrie 2001, nu mai puţin de 17 milioane de conturi şi transferuri au intrat în atenţia birourilor pentru combatera terorismului.

Băncile se plâng că presiunea este foarte mare. Oficialii Bank of America spun că atunci când verifică banii pe care îi gestionează, nu caută acul în carul cu fân, ci trebuie să se uite la fiecare fir de fân pentru ca nu cumva să fie ac.

Echipele specializate ale băncilor şi, mai apoi, autorităţile trebuie să analizeze cantităţi atât de mari de date încât scăpările sunt inevitabile, iar în cazul instituţiilor financiare, costă.

În 2014, JP Morgan a trebuit să plătească o amendă de 1,7 miliarde de dolari după ce a evitat să raporteze tranzacţiile din jocul piramidal al lui Bernie Madoff. Acei bani nu au finanţat terorismul, ci o fraudă uriaşă, dar mecanismele de spălare a banilor sunt aceleaşi peste tot în lume.

De asemenea, uneori anchetatorii aleargă pe piste false. În 1990, a apărut suspiciunea că, cea mai mare firmă de transfer de bani din Somalia are legătură cu Al-Qaeda şi Osama bin Laden. Însă, după ce au fost analizate mii de pagini de informaţii, nu a fost găsită nicio dovadă care să arate că firma ar finanţa terorismul.

Citiți și: 

Daniel Horodniceanu: DIICOT nu a fost solicitată în investigaţia SRI privind cartelele prepaid folosite în acţiuni teroriste

Terorismul aviatic, prin ochii unui fost ostatic

Belgia ştia că fraţii El Bakraoui erau pe lista de supraveghere a FBI

Atentatele de la Bruxelles | Top 12 gafe ale autorităților belgiene