Lacul de acumulare Leșu, golit în plin sezon turistic

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

La ultimele deversări, apa cu mâl din lacul de acumulare Leşu a ajuns în pârul care trece prin localitatea Valea Iadului şi a afectat patru păstrăvării. Trandafir Brade, un localnic care a lansat în zonă afacerea cu peşti de crescătorie, în urmă cu 25 de ani, este nevoit acum să caute un alt loc pentru creşterea peştilor. „Debitul neputând fi reglat constant, neputând fi asigurată oxigenarea apei pe pârău în jos, păstrăvul este afectat. La fel afectează și depunerile din fundul lacului care au curs pe pârâu. Păstrăvul este un peşte foarte sensibil la calitatea apei”, spune acesta.

În aceeaşi situaţie se află şi Păstrăvăria Ocolului Silvic Remeţi. Angajaţii au mutat peştii în alte bazine, dar producţia a scăzut de la 16-20 de tone de peşte pe an, cam la jumătate.

Şi afacerile proprietarilor de pensiuni din zona barajului Leşu au de suferit, pentru că principala atracţie a turiştilor erau tocmai sporturile nautice pe lac.

Pentru repararea barajului de acumulare Leşu au fost mai multe încercări. În 2011, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri trebuia să primească de la Guvern aproape zece milioane de euro.

„Am avut efectiv şi contractul semnat între noi şi constructor. Noi am rămas doar cu toată procedura din punct de vedere legal realizată şi nu au mai fost alocaţi bani pe această sursă de finanţare”, spune Dorel Dume, director ABA Crişuri.

În lipsa banilor de la Guvern, Administraţia Ape Crişuri încearcă acum, din fonduri proprii, să facă mici reparaţii la baza barajului. Nu se ştie, însă, cât timp vor dura lucrările, dar şi după încheierea lor barajul va funcţiona tot la capacitate redusă.