Lacul de acumulare Leșu, golit în plin sezon turistic

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

La ultimele deversări, apa cu mâl din lacul de acumulare Leşu a ajuns în pârul care trece prin localitatea Valea Iadului şi a afectat patru păstrăvării. Trandafir Brade, un localnic care a lansat în zonă afacerea cu peşti de crescătorie, în urmă cu 25 de ani, este nevoit acum să caute un alt loc pentru creşterea peştilor. „Debitul neputând fi reglat constant, neputând fi asigurată oxigenarea apei pe pârău în jos, păstrăvul este afectat. La fel afectează și depunerile din fundul lacului care au curs pe pârâu. Păstrăvul este un peşte foarte sensibil la calitatea apei”, spune acesta.

În aceeaşi situaţie se află şi Păstrăvăria Ocolului Silvic Remeţi. Angajaţii au mutat peştii în alte bazine, dar producţia a scăzut de la 16-20 de tone de peşte pe an, cam la jumătate.

Şi afacerile proprietarilor de pensiuni din zona barajului Leşu au de suferit, pentru că principala atracţie a turiştilor erau tocmai sporturile nautice pe lac.

Pentru repararea barajului de acumulare Leşu au fost mai multe încercări. În 2011, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri trebuia să primească de la Guvern aproape zece milioane de euro.

„Am avut efectiv şi contractul semnat între noi şi constructor. Noi am rămas doar cu toată procedura din punct de vedere legal realizată şi nu au mai fost alocaţi bani pe această sursă de finanţare”, spune Dorel Dume, director ABA Crişuri.

În lipsa banilor de la Guvern, Administraţia Ape Crişuri încearcă acum, din fonduri proprii, să facă mici reparaţii la baza barajului. Nu se ştie, însă, cât timp vor dura lucrările, dar şi după încheierea lor barajul va funcţiona tot la capacitate redusă.