Foto: Facebook
Kelemen Hunor, care efectuează o vizită de trei zile în SUA, la invitația Hungarian Human Rights Foundation (HHRF), a mai spus că recenta condamnare a deputatului Marko Attila reprezintă „începutul unui proces periculos de restaurație, sub masca luptei anticorupție”, și a afirmat că parteneriatul dintre SUA și România include, pe lângă chestiunile de securitate, și problematica respectării drepturilor minorităților.
„De aceea, credem că SUA trebuie să continue să acorde o atenție specială la ce se întâmplă în România”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit sursei citate, diplomatul american a declarat că SUA vor continua să monitorizeze evenimentele din România și că este importantă aplicarea imediată a legislației în materie de restituire a proprietăților.
Nu este prima dată când Kelemen Hunor îi ia apărarea lui Marko Attila. „Să fie clar, credem în continuare în nevinovăţia lui Marko Attila şi suntem întru totul solidari cu el”, declara liderul UDMR în fața colegilor.
Foto: Facebook
Marko Attila a fost condamnat anul trecut la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu. Procurorii spuneau că acesta, în calitate de membru al unei comisii pentru retrocedări, ar fi avizat în mod nelegal restituirea unor clădiri situate în municipiul Sfântu Gheorghe către Eparhia Reformată din Ardeal după ce la dosar ar fi ajuns documente din care ar fi reieșit în mod nereal că respectivele clădiri - în care funcționează în prezent două licee - ar fi aparținut Bisericii Reformate, deși în realitate ele au fost construite de Primăria din Sfântu Gheorghe.
Fostul deputat este în Ungaria de la finalul anului trecut, imediat după ce colegii săi au avizat cererea DNA privind arestarea preventivă.
Marko Attila a fost trimis în judecată alături de alți șapte inculpați care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P), precum și patru inculpați care aveau calitatea de experți evaluatori autorizați. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, prin acțiunile sau inacțiunile lor intenționate, cei 12 inculpați au produs un prejudiciu bugetului statului român de 84.588.304 euro (304.837.796 lei).
„Din ansamblul activităților investigative, desfășurate până la momentul emiterii rechizitoriului, a rezultat că Marko Attila s-a sustras activităților de urmărire penală, părăsind teritoriul României, nefiind audiat”, a transmis DNA.
DNA a cerut Parlamentului încuviințarea reținerii și arestării preventive a politicianului, iar Camera Deputaţilor a transmis că acesta şi-a dat demisia din funcţia de deputat. Prin urmare, solicitarea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a rămas fără obiect.
Înalta Curte de Casație și Justiției a decis, în 29 aprilie, arestarea preventivă în lipsă, pentru 30 de zile, a fostului deputat Marko Attila, acuzat în dosarul ANRP. Instanța Supremă a admis propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă în lipsă a lui Marko Attila, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului — Departamentul pentru relații interetnice la data comiterii faptelor. Ulterior pe numele fostului deputat a fost emis și un mandat european de arestare.