INTERVIU. Vladimir Tismăneanu: Anexarea Crimeei a fost plănuită cu mult timp înainte
FOTO:MEDIAFAX
Politologul consideră că Rusiei trebuie să i se dea un răspuns ferm, fără temerea unei riposte energetice, pentru că fără Occident, Rusia nu ar avea bani. În plus, politologul consideră că oligarhii sunt cei care decid ce se va petrece în continuare, iar Putin este panicat de riscul importării unei situații de tip ucrainean, al unei revoluții politice interne. Tocmai de aceea, în opinia lui Vladimir Tismăneanu, Moscova nu va merge mai departe cu anexarea de noi teritorii.
Reporter: La Bruxelles s-a semnat Acordul de asociere cu Ucraina. Avem un deju-vu, ne întoarcem la summitul de la Vilnius, am ratat ceva, puteam evita situaţia aceasta?
Vladimir Tismăneanu: Nu fac parte dintre cei care cred că ocuparea Crimeei a fost decisă în ultimele două săptămâni, asemenea planuri sunt făcute cu mult timp înainte. Presiunile asupra Ucrainei, pe vremea aceea, a lui Ianukovici, conduse de Ianukovici, au fost foarte coordonate. Deci, cred că ceea ce s-a petrecut la Vilnius, eventual, a fost o reacţie puţin timidă a Uniunii Europene, protestele au fost mult prea slabe, aşa cum ştiţi a existat si delegaţia formată din miniştrii de Externe, deşi începuseră masacrele de la Kiev, a existat o tentativă de împăcare, împăciure, dialog, în perioada respectivă.
Cred că suntem într-o perioadă nu de neo-Vilnius, ci de post-Kiev. Ne aflăm într-o perioadă vizibilă şi fără niciun fel de ambiguităţi de reconstituire a statutului, a condiţiei imperiale ruse, cu toate elementele autocratice, hegemonice pe care le cunoaştem şi cred că - mai bine mai târziu decât niciodată - e bine în cazul de faţă că Uniunea Europeană s-a trezit.
Este evident că Rusia revine la o politică anti-atlantistă, antieuropeană foarte puternică. Singura soluţia în asemenea situaţie este să se răspundă ferm şi nu prin jumătăţi de măsură, de câştigare a bunăvoinţei cuiva care a dovedit foarte clar ce înţelege prin bunăvoinţă.
Reporter: Europa va răspunde ferm în condiţiile în care ţările comunitare, europene sunt dependente de Rusia? De gazele rusești, de afacerile rusești?
Vladimir Tismăneanu: E evident. Infuzia de bani este extrem de puternică, în egală măsură - și o spun mereu când sunt întrebat, dar e cred eu extrem de important să înțelegem că e vorba de un drum cu două direcţii, Rusia nu e doar doar one way street şi că nu e doar Rusia garantul energiei și nu numai al energiei, și al altor elemente importante, din Europa Occidentală, ba chiar și din Europa Centrală, ci și în direcţia cealaltă, fără Occident, Rusia nu ar avea bani. Şi fără banii pe care îi primeşte pentru aceste mărfuri pe care le exportă, inclusiv energie şi gaze, Rusia nu poate să îşi desfăşoare afacerile şi nu poate să aibă o viaţă economică normală şi o creştere economică.
Dacă se ajunge la o asemenea situaţie, de suspendare a relaţiilor economice cu Rusia, nu pierde doar Occidentul, asta este situaţia. Când se ajunge la o criză politică de asemenea dimensiuni, pierd ambele părţi. Propaganda pro-rusă accentuează în mod constant şi obsesional acest lucru, că Occidentul e dependent de Rusia, ca şi cum Rusia face ceva cadou Occidentului. Rusia nu face cadou nimănui nimic, în afară de tancuri şi trupe când e cazul. Celebrul film, bazat pe o nuvelă, se chema „Moscova nu crede în lacrimi", Moscova crede în interese de politică reală, pe care o defineşte în termeni de expansiune şi control.
În momentul de faţă, când îl auzim pe Putin vorbind despre dreptul la unificare şi dreptul la independenţa unor teritorii care au dreptul apoi să decidă ce vor să facă, argumentele acestea ar putea foarte bine să fie aduse în cazul crizei din Cecenia.
Putin manevrează simbolurile şi retorica aşa cum îi convine, dar oligarhii - economia rusă este coruptă şi oligarhică - sunt cei de care depinde ce se va petrece. Dacă Occidentul vrea să îngheţe aceste averi ale oligarhilor nu ştiu dacă lui Putin îi va conveni.
Reporter: Putin a semnat decretul de alipire a Crimeei la Federaţia Rusă. La ce să ne aşteptăm mai departe?
Vladimir Tismăneanu: Trebuie să privim lucrurile lucid, este clar că e un moment de răscruce, de cotitură în istoria europeană şi globală de relaţii internaţionale şi de proiecte geopolitice. Comportamentul internaţional al Kremlinului s-a reafirmat ca fiind unul expansionist. În raport cu un comportament de acest gen, ori Occidentul răspunde înţelegând că are de a face cu un pericol real, care trebuie neutralizat de o manieră sau alta - nu mă refer la un război cald, care este un pericol pentru întreaga umanitate, dar există şi alte metode, printre care sunt şi sancţiunile, izolarea Rusiei. Sunt elemente care nu cred că elitele din Rusia nu vor reacţiona la asemenea lucruri.
Preşedintele Putin face tot ce poate pentru a-şi întări puterea la Kremlin. Eu nu fac parte dintre cei care cred că nu e vorba doar de planul de alipire al Crimeei. Alipirea Crimeei este un stimulent oferit naţionalismului rus de care Putin are nevoie în acest moment, ideologico-politic.
În egală măsură, Putin este extrem de panicat şi avem destul motive să credem acest lucru, avem motive cei care urmărim aceste dezvoltări, dinamici. Putin este extrem de panicat de riscul unei situaţii de tip ucrainean, a unei revoluţii politice, şi cum îi spuneau ucrainenii, corect, revoluţia demnităţii. Chiar în Rusia, recentele declaraţii ale lui Navalnîi, arestat de către regimul Putin, arată că nu toată lumea este hipnotizată în Rusia şi că există destule forţe care nu se identifică cu acest neo-imperialism şi neo-hegemonism de tip autocratic pe care îl promovează şi îl practică Vladimir Putin.
Reporter: Efectul de domino despre care vorbeşte presa, analiştii, atinge şi Transnistria? Este o variantă alipirea Transnistriei de Rusia şi Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană, ca să nu zic de România, este o variantă vehiculată de multă vreme în anticamera cancelariilor europene ...
Vladimir Tismăneanu: Cred că, în momentul de faţă ceea ce va face, dar nu sunt eu cel care poate şti exact ceea ce este în mintea lui Vladimir Putin şi a anturajului său. Atât cât am studiat comportamentul internaţional al Kremlinului şi am studiat destul de mult ceea ce s-a petrecut în ultima vreme, comparând cu situaţii similare, inclusiv cu 1968, cu 1956 şi alte momente care au precedat momentul 2014, în momentul de faţă, Rusia va merge mai degrabă pe consolidarea a ceea ce a obţinut decât pe o nouă aventură externă.
(Interviu realizat de Magda Crișan)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
