Înlocuirea limbii moldoveneşti cu româna, dezbătută de Curtea Constituţională din R. Moldova

Ana Guțu, deputat al Partidul Liberal-Reformator din Republica Moldova şi doctor în filologie romanică, a trasnsmis pe adresa Curții Constituționale a Republicii Moldova solicitarea ca sintagma „limbă moldovenească” să fie înlocuită prin cea de „limbă română”.

Potrivit Unimedia, care preia informațiile de pe blogul deputatului, solicitarea va fi examinată de cei șase membrii ai Curții, pe 12 seprembrie.

Ana Guţu a argumentat că, din punct de vedere ştiinţific, articolul din Constituţie referitor la „limba moldovenească” nu are nici un sens şi a fost adoptat „din considerente politice şi strategice” în timpul regimului „comunist, caracterizat de un nivel intelectual rudimentar”.

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

„Necesitatea interpretării articolului 13 din Constituția RM este motivată de caracterul nul din punct de vedere științific al respectivului articol. Sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” nu se regăsește nici întro definiție științifică în sursele lingvistice de autoritate, această sintagmă poate fi explicată doar din punct de vedere politic și conjunctural, deoarece în 1994 când a fost adoptată Constituția RM, majoritatea parlamentară agraro-comunistă denota un nivel rudimentar de intelectualism”, a scris deputatul în postarea de pa blogul personal.

Deputatul consideră că această „eroare monumentală” s-a transformat într-o „normă constituţională”.

„Însă, din momentul în care această gafă monumentală a fost transformată în normă constituțională, iar modificarea articolului 13 pare a fi o misiune imposibilă în actuala conjunctură politică, este imperios necesar ca Înalta Curte să se pronunțe în cunoștință de cauză. Aceasta ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „incălca norma constituționale” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”. În același timp, din momentul tranșării problemei de către Curtea Constituțională va fi posibilă adoptarea unei noi legi cu nprivire la politicile lingvistice, iar sintagma „limba română” să nu mai constituie obiect de manipulare pentru politicienii de stânga”, a argumentat Ana Guțu, pe blogul personal.

Declaraţiile lui Traian Băsescu

Despre posibila înlocuire a limbii s-a exprimat recent și președintele Traian Băsescu.

„Este şi o problemă în ceea ce priveşte Constituţia Republicii Moldova, în ea se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească”, a afirmat Traian Băsescu, în 12 august, la Izvoru Mureşului (Harghita).

Şeful statului român şi-a manifestat speranţa că „o corectare” în acest sens va porni din partea Republicii Moldova.

Traian Băsescu a afirmat că atunci marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova, unde cel mai mare partid este antieuropean şi anti-NATO, nu vrea unirea cu România, însă moldovenii pot cere unirea şi o vor avea, şeful statului făcând o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa o lună.