Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, Adam Michnik, fost disident, a mai spus că Estul nu are o tradiție democratică, deși iubește mult libertatea, și că riscul instalării unui regim turbulent este chiar mai mare la București decât la Budapesta.
„Sunt părerile neortodoxe, nițel paradoxale ale acestui intelectual, istoric briliant, cu un trecut eroic. Uneori, delcrațiile lui sunt voit provocatoare”, a explicat Emil Hurezeanu la Digi24.
„E securitatea la putere în România? E un fel de a zice. Există reflexe, există oameni care au avut de-a face și cu vechiul regim. Se poate spune că o influență nu atât publică, cât politică, nu atât pe scenă, cât în sala mașinilor, a serviciilor secrete este un reflex al continuării Securității în România? Da și nu”, arată analistul.
„Unii se întreabă de ce sunt mai mulți angajați la SRI decât la FBI. Unii văd în prezența tot mai puternică, de neocolit, a DNA o formă de putere autoritară, care, pentru că se bazează pe multe stenograme puse la cale de SRI, ar putea să fie o excrescență a unui regim ocult, netransparent din punct de vedere democratic și politic.Toate întrebările astea se pot pune, dar nu cred că putem vorbi de o supraviețuire a Securității”, explică Emil Hurezeanu.
În opinia sa, „există un sentiment de revoltă împotriva Securității, dar este destul de difuz, după cum există o realitate nu de conciliere, ci de acceptare, de către mulți dintre români, nu neapărat comuniști fervenți, dacă a existat așa ceva, nu neapărat printre foștii colaboraționiști ai regimului comunist, care văd în Securitate o forță națională, nu o filială a KGB. Și asta a fost unul dintre alibiurile păstrării și proiectării unor competențe din fosta Securitate, din Securitatea care opera în exterior mai ales, și în regimul nou”.
Emil Hurezeanu a amintit că, în mandatul prezidențial al lui Emil Constantinescu, când s-a pus problema României în NATO, o așa-numită unitate anti-KGB creată de Nicolae Ceaușescu „și-a păstrat caracterul destul de secret, iar mare parte din ofițerii și dosarele acesteia s-au păstrat în zestrea cu care România a intrat în NATO”.
„Că Michnik are dreptate acum? Ce veți spune? Da? Și dacă da, la ce ne folosește? Sunt alegeri libere, dreptul la circulație și la liberă informare există, dreptul la demascare există, dreptul la pedepsirea criminalilor Securității există, dosarele există, trecutul ne însoțește. Există o continuare a acestei Securități. Dar există incompetență, rea-credință, hoție, lipsă de patriotism, egoism, superficialitate, există și alte date ale noastre care probabil că vin de mai departe și care s-au întărit în perioada asta de vraiște, care a fost o democrație întoarsă pe dos și care nu a avut bazele cele mai bune. Sunt astea ale Securității? Poate nu întotdeauna”, a conchis Emil Hurezeanu.