Două centre de comandă NATO funcționează pe teritoriul României de la 1 decembrie

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ele au ca menire principală facilitarea dislocării forțelor aliate pe teritoriul României. Sunt măsuri importante, de reasigurare, pe care Alianța ne-a ajutat să le obținem, să le punem pe picioare. Sunt prezențe vizibile, dar defensive, să fim bine înțeleși. Sunt structuri care înlesnesc participarea la exerciții multinaționale, dar și participarea la misiuni de tip articolul 5 din Tratat, misiuni de apărare colectivă”, a detaliat la Digi24 ministrul apărării, Mihnea Motoc. În prezent, sunt militari din cinci alte țări care iau parte la activitățile din aceste centre.

România, la rândul ei, participă cu forțe la alte patru unități de integrare ale NATO, deja create pe flancul estic.

La 18 decembrie devine operațional și centrul de la Deveselu, care face parte din arhitectura scutului antirachetă. „Suntem în graficul care să permită până în primăvara următoare, în orice caz, până la summitul NATO de la Varșovia, conectarea acestei componente cu sistemul NATO de apărare antibalistică”, a precizat Mihnea Motoc.

„Sunt unii care văd dispărută această amenințare (balistică - n.r.), pentru că ea este asociată cu riscul dinspre Iran, or odată intervenit acordul cu Iranul n-am mai avea a ne teme de aceste amenințări. Acordul nu acoperă partea de rachete balistice. În plus, în regiunea de relevanță pentru această componentă există și alte amenințări de acest gen”, a spus ministrul apărării, precizând că nu e exclus ca o astfel de amenințare să vină din partea Daech (Statul Islamic).

„Nu am discutat în termeni de prezență permanentă sau nu, ne dorim însă în ceea ce ne privește o prezență mai importantă decât cea de până acum”, a mai spus ministrul, comentând dorința Poloniei de a avea baze militare permanente ale NATO pe teritoriul ei. „Suntem gata să susținem, la modul cel mai concret, eforturile altor aliați în aceeași direcție”, a menționat ministrul.

„Nu există la ora actuală un scenariu de amenințare iminentă sau directă, ci ideea de adaptare, de repliere și de răspuns efectiv la noul context de securitate”, a dat asigurări Mihnea Motoc. Totuși, el a recunoscut că nu este de neglijat contextul regional cu anexarea ilegală a Crimeei, separatismul din estul Ucrainei, prezența militară crescută în Marea Neagră și situația care s-a inflamat în sud, unde există un șir de conflicte și de crize.