Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislaţia în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ.
România s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală.
În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare, potrivit raportului citat de Mediafax.
Curtea a apreciat că, pentru majoritatea operaţiunilor afectate de eroare, autorităţile naţionale dispuneau de informaţii suficiente care să le fi permis detectarea şi corectarea erorilor respective.
În raport se arată că s-au constatat cazuri de nerespectare a cerinţelor de eligibilitate pentru proiecte de investiţii în România, Germania, Spania, Grecia, Franţa, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Marea Britanie.
În cazul României s-au constatat mai multe cazuri de încălcare a normelor privind achiziţiile publice. Autorii raportului oferă şi un exemplu, unde beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiţii care includea o reţea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale şi o clădire destinată comunităţii. Şapte ofertanţi au depus oferte, iar cinci dintre acestea au fost respinse de beneficiar întrucât nu îndeplineau cerinţele. Curtea a constatat că ofertantul câştigător nu îndeplinea două cerinţe stabilite în cadrul procedurii şi că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerinţe.
„Din cauza neconformităţii cu documentaţia de atribuire şi a nerespectării principiului tratamentului egal, aspecte care au influenţat rezultatul procedurii de achiziţii, cheltuielile în cauză sunt neeligibile”, a constatat Curtea.
Comisia Europeană a răspuns Curţii de Conturi că, în auditurile sale, a constatat, de asemenea, deficienţe importante în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice derulate în România. Totodată, se precizează că serviciile Comisiei vor examina constatările Curţii, alături de autorităţile naţionale, „cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE şi de a recupera toate plăţile necuvenite”.
Raportul a mai detectat în cazul României erori recurente cu impact financiar şi în ceea ce priveşte includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile.
Referitor la eficacitatea sistemului de dezvoltare rurală din România, Curtea de Conturi a identificat mai multe deficienţe. În primul rând, există deficienţe la nivelul controalelor administrative privind condiţiile de eligibilitate şi angajamentele, cum ar fi nedetectarea TVA neeligibil sau a dublei finanţări. În al doilea rând, autorităţile de control au făcut o „evaluare insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor” proiectelor. Deficienţe au fost găsite şi în aplicarea reducerilor sau a recuperărilor de fonduri. Totodată, Curtea a subliniat „calitatea nesatisfăcătoare a controalelor la faţa locului” şi deficienţe la nivelul conceperii şi al implementării sistemului de control pentru verificările în materie de ecocondiţionalitate.
În ceea ce priveşte Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Curtea a observat că datele raportate de organismul de certificare din România nu erau „fiabile”. Prin urmare, Curtea a reefectuat inspecţiile organismului de certificare şi a identificat cauze de neeligibilitate în 5 dintre cele 10 cazuri controlate.