Conacul lui Bălcescu, revendicat

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Construcția lui a fost începută în 1824 de către unchiul lui Nicolae Bălcescu, Iancu Bălcescu, fiind o clădire foarte frumoasă, în stil brâncovenesc cu influențe gotice. Chiar când autorităţile făceau planuri să renoveze conacul, a picat vestea că un pretins moştenitor al familiei Bălcescu vrea impunătoarea casă, care a fost donată statului în 1948 de un strănepot al lui Nicolae Bălcescu. „El a avut posibilitatea să doneze statului român de bună voie nu numai conacul, ci și mobilierul și toate clădirile anexe. Fiind vorba de un act de donație nimeni nu mai poate să conteste acest lucru”, a spus Dumitru Chelcea, directorul muzeului. Printre exponate se află și arborele genealogic al familiei Bălceștilor. Fratele cel mic al lui Nicolae Bălcescu a avut trei fete, Olga, Zoe și Ana.

Conacul a fost moștenit pe ramura Zoe care s-a căsătorit cu Nicolae Mandrea și pe urmă a avut șapte copii. Unul dintre ei, Radu, a moștenit conacul. L-a donat statului român în 1948 și el nu a mai avut urmași. „Au mai fost în anii '90 două astfel de cereri de revendicare din partea Rodicăi Chiavalino și a familiei Culcer și, din fericire, actul de donatie făcut în 1948 de Radu Mandrea a stat în picioare”, a spus Ionuţ Săraru, muzeograf.

Muzeul este deschis din 1968 și primește în fiecare an mii de vizitatori. Sunt expuse 15.000 de piese, tablouri, fotografii, mobilier, documente vechi și manuscrise care au aparținut lui Nicolae Bălcescu. Deși nu este nicăieri consemnat oficial, mai mulți istorici susțin faptul că în încăperile conacului familiei Bălcescu au avut loc mai multe întâlniri în care s-au pus la cale planurile revoluției de la 1848. Persoana care revendică acum proprietatea nu a vrut să ofere niciun punct de vedere despre demersul făcut în instanță.