Colecție masonică unică în România 

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Comuna Nicolae Bălcescu, satul Valea Bălcească. Aici se ascunde frumosul conac în stil brâncovenesc, cu influenţe gotice şi renascentiste. Construcţia a început în 1824 şi s-a încheiat abia în 1937. Primele camere - birouri, saloane şi dormitoare, cu mobilier de epocă, tablouri şi fotografii de familie - păstrează atmosfera de sfârşit de secol 19 şi început de secol 20, din vremea ultimilor Bălceşti.

„Istoria Bălceştilor pe aceste locuri începe la 1766, când preotul Necula a cumpărat această moşie, moşia de la Bălceşti-Gâltofani. El a avut un fiu, Tănase, important pentru noi, pentru că este primul din familie care îşi ia numele de Bălcescu. De ce Bălcescu? Satul se numea şi se numeşte Valea Bălcească. Ei au preluat, practic, numele de la sat”, a spus Valentin Hănulescu, muzeograf.

Colecţiile Memorialului „Nicolae Bălcescu" numără peste 15.000 de bunuri culturale şi de patrimoniu. Deosebit de valoroase sunt tablourile cu membrii familiei, semnate de Costin Petrescu, pictorul Casei Regale şi al Ateneului Român, precum şi portretul lui Nicolae Bălcescu, unul din cele trei semnate de Gheorghe Tătărescu. Expoziţia memorială cuprinde cărţi şi documente vechi, studii, scrisori şi manuscrise, în special din perioada petrecută de Nicolae Bălcescu în Franţa.

„În 1846, este nevoit să plece la Paris. Acolo, devine preşedinte al Societăţii Studenţilor Parizieni, se implică activ în Revoluţia franceză din februarie 1848. După model francez, revine în primăvara anului 1848 şi în Ţara Românească, pentru a declanşa şi aici revoluţia”, a spus Ionuţ Săraru, muzeograf.

Aceasta nu ar fi fost posibilă, spun anumiţi istorici, fără gruparea masonică Frăţia, creată de Nicolae Bălcescu, Christian Tell, Ion Ghica şi un al patrulea membru, necunoscut până în ziua de astăzi. Dovada legăturilor cu masoneria reprezintă și cel mai de preţ tezaur din Conacul Bălceştilor - câteva sute de obiecte masonice, adunate din România şi din străinătate.

„Avem cea mai importantă, zicem noi, şi mai bogată colecţie de obiecte memoriale masonice dintre toate muzeele din România. Colecţia noastră masonică se constituie din corespondenţă, din insigne, din valori memoriale, dar avem şi acel trunchi de piramidă, suntem singura instituţie din România, care se află pe bancnota de un dolar”, a spus Nicolae Bănică-Ologu, directorul Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu"

În parcul conacului, se găseşte biserica de lemn a familiei, iar lângă mormintele surorii şi fratelui lui Nicolae Bălcescu. Din păcate, mare istoric şi revoluţionar, care a murit de tuberculoză, la Palermo, în 1852, a fost îngropat într-un loc necunoscut, depare de țară. Muzeul memorial din comuna Nicolae Bălcescu poate fi vizitat de marţi până duminică, între orele 8 şi 16, iar intrarea costă 3 lei.